Lituania vrea ca aliații să-i trateze cerul ca pe propriul lor cer. Premierul Mindaugas Sinkevicius spune că apărarea aeriană este acum cea mai urgentă problemă de securitate a țării sale. El le cere partenerilor din NATO mai multă solidaritate, după o serie de incursiuni venite dinspre Belarus: drone, baloane meteorologice și valuri de migranți folosiți ca armă de presiune. „Spațiul aerian al Lituaniei este spațiul aerian comun al NATO. Dacă cerul Lituaniei este sigur, atunci și cerul NATO este în mare parte protejat”, a declarat liderul de la Vilnius, într-un interviu exclusiv acordat DW.
Mesajul nu e doar o formulă diplomatică. Statele baltice nu au o aviație de luptă proprie și se bazează de ani buni pe avioanele aliate prin misiunea NATO de poliție aeriană. Dronele ieftine și greu de detectat au schimbat însă regulile. Să dobori o dronă de câteva mii de euro cu o rachetă de sute de mii nu se poate face la nesfârșit, iar incidentele din ultimul timp au arătat că problema nu privește doar Lituania. Mai multe țări europene s-au confruntat cu aparate care le-au intrat în spațiul aerian. Pentru Vilnius, la granița cu Belarus și cu enclava rusă Kaliningrad, amenințarea este însă zilnică.
Sinkevicius, în vârstă de 42 de ani și lider al Partidului Social-Democrat, o formațiune moderată de centru-stânga, nu cere o protecție necondiționată. Premierul a spus clar că apartenența la NATO nu înseamnă că Lituania poate lăsa totul în seama aliaților: apărarea colectivă funcționează doar dacă fiecare membru își face partea. „Desigur, există Articolul 5. Desigur, există apărarea colectivă”, a spus el. Subtextul e ușor de citit: o țară care cere ajutor trebuie să arate că plătește și ea. În plus, premierul nu vrea să aleagă între armele clasice și cele noi. „Uneori vedem aceste probleme puse în opoziție: drone versus tancuri. Eu spun că avem nevoie de ambele”, a explicat el.
Poate cea mai interesantă observație a lui Sinkevicius nu are legătură cu echipamentele. „Nici dronele, nici tancurile nu ne vor proteja dacă societatea nu se simte în siguranță, dacă oamenii nu simt o legătură cu statul”, a spus premierul. Asta explică și îngrijorarea lui față de ascensiunea partidelor populiste și de extremă dreapta în Europa, mai ales în vest. Premierul pleacă de la ideea că încrederea oamenilor în stat face și ea parte din apărare. De aici și îndemnul adresat politicienilor să le spună oamenilor adevărul despre riscuri.
Pe tema Ucrainei, Vilniusul nu dă semne că ar da înapoi. Sinkevicius a fost recent la Kiev și la Luțk, oraș aflat la aproximativ 400 de kilometri vest de capitală, unde s-a întâlnit cu lideri ucraineni. Lituania s-a angajat să ofere anual cel puțin 0,25% din PIB pentru sprijinirea Ucrainei. Potrivit cifrelor citate de partea ucraineană, ajutorul a ajuns în ultimii ani la circa 0,3%. Premierul recunoaște că în Europa există o oboseală provocată de război, dar le cere europenilor să privească lucrurile din perspectiva ucrainenilor: „Dacă noi, europenii, ne simțim obosiți, atunci ce trebuie să simtă societatea ucraineană?”
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original