Un copil de 13 ani care a atacat cu cuțitul la Școala Gimnazială nr. 6 din Bistrița este „profund tulburat”, atras de extrem, dar nu lipsit de discernământ, apreciază Julian Lanches, cercetător la Centrul Internațional pentru Combaterea Terorismului (ICCT) de la Haga. Expertul a studiat manifestul elevului, identificat în sursă drept A., pe care redacția Bistrițeanul.ro i l-a pus la dispoziție, și a explicat într-un interviu cum citește el documentul.
ICCT este un institut independent care analizează extremismul și terorismul, de la extrema dreaptă și jihadism până la războiul hibrid din Europa. Lanches lucrează în prezent pe extremismul violent nihilist și pe atacurile din școli legate de rețeaua 764 și de comunitatea „true crime” (TCC), motiv pentru care cazul de la Bistrița i-a atras atenția.
Cercetătorul vede în text, înainte de toate, „un strigăt de ajutor”: frustrare, singurătate, suferință. Pune însă o limită clară: persoanele radicalizate nu sunt simplu „spălate pe creier” și nu ignoră complet ce fac. Ca exemplu, el indică pasajul în care A. scrie despre cultura incel și precizează că, la 13 ani, abia dacă s-ar putea numi astfel, fiindcă subiectele legate de sex și de femei nu îl privesc încă. Pentru Lanches, simpla observație arată o anumită capacitate de reflecție.
Elevul nu a scris textul pe fugă. Potrivit expertului, A. a lucrat la manifest câteva luni, din august, și a fost destul de implicat în comunități online subversive. Este totuși mai puțin ideologizat decât Anders Breivik, care a ucis 77 de oameni în Norvegia, în 2011, sau Brenton Tarrant, autorul atacului asupra a două moschei din Christchurch, Noua Zeelandă, în 2019, soldat cu 51 de morți. La atacatorii școlari din comunitatea true crime, spune Lanches, motorul nu e ideologia, ci dorința de a fi extrem: violența online devine o cale de a-și canaliza frustrările și izolarea și de a se simți important și vizibil.
Manifestul seamănă mult, după cercetător, cu cel al autorului unui atac dintr-o școală din Germania, din acest an, cu aceleași teme: ura față de colegi și părinți și dificultățile personale. Singurul element nou sunt referirile la gânduri creștine, folosite, în opinia lui, mai degrabă pentru a șoca. Lanches mai arată că vârsta atacatorilor scade dramatic în toate formele de terorism și avertizează că nu se poate generaliza: unii tineri de 18-20 de ani se maturizează mai lent, în timp ce unii copii de 12-14 ani se dezvoltă mai repede.
Sursă text și foto: Bistrițeanul — articolul original