Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Gov. ro/Este bine că Președintele Nicușor Dan a adus la aceeași masă partidele care nu pun sub semnul întrebării apartenența României la Uniunea Europeană și la NATO În urmă cu mai multe săptămâni, am propus formarea unui Guvern de armistițiu, ca soluție pentru ieșirea României din actuala criză politică: un premier independent, un mandat clar și limitat și un acord politic care să permită țării să aibă din nou un Guvern cu puteri depline.
La 1 iulie, Ilie Bolojan a vorbit public, la rândul său, despre posibilitatea unei guvernări de tip „armistițiu”, cu durată clară și obiective precise. A fost un moment important, pentru că formula începea să intre explicit în vocabularul unuia dintre principalii actori ai actualei crize politice. În zilele care au urmat, ideea unui Guvern de armistițiu a fost preluată și discutată tot mai mult în spațiul politic.
Ieri, la invitația Președintelui României, liderii partidelor pro-occidentale s-au întâlnit la Palatul Cotroceni pentru o nouă rundă de discuții privind formarea Guvernului, iar formula unui Guvern de armistițiu a ajuns, în mod explicit, pe masa discuțiilor. Unii au catalogat întâlnirea de ieri drept un eșec, pentru că nu s-a ajuns imediat la un acord și nu a fost anunțat un nume de prim-ministru. Eu cred însă că întâlnirea a reprezentat un pas înainte.
După săptămâni întregi dominate de veto-uri, acuzații și „linii roșii”, partidele au stat din nou la aceeași masă. Au început să folosească un vocabular comun: ieșirea din criză, dialog, soluție politică, premier independent, echidistanță și Guvern de armistițiu. Este adevărat, nu avem încă o formulă acceptată.
Dar avem o schimbare importantă de paradigmă: discuția nu mai este exclusiv despre cine câștigă și cine pierde, ci și despre cum poate fi deblocat sistemul politic. Este bine că Președintele Nicușor Dan a adus la aceeași masă partidele care nu pun sub semnul întrebării apartenența României la Uniunea Europeană și la NATO. Este la fel de important că discuțiile au confirmat nevoia unei soluții acum, nu în toamnă, și că alegerile anticipate nu reprezintă răspunsul de care România are nevoie.
Și totuși, continuăm să auzim, aproape fatalist, că „nu există soluții”. Unii privesc actuala criză politică asemenea drobului de sare: anticipează toate nenorocirile posibile, explică de ce fiecare variantă nu poate funcționa și ajung, inevitabil, la concluzia că nimic nu se poate face. Nu pretind că este singura soluție și nici că este perfectă.
Cu siguranță pot exista și alte formule, poate chiar mai bune. Dar, pentru a le găși, este nevoie de un lucru elementar: cei care au responsabilitatea formării unui Guvern trebuie să stea de vorbă. Niciun algoritm constituțional și nicio formulă politică nu se pot substitui dialogului.
Atunci când partidele refuză să vorbească între ele, orice problemă devine imposibil de rezolvat. Atunci când acceptă să negocieze cu bună-credință, apar și soluțiile. În această logică, prezint mai jos o posibilă arhitectură a unui Guvern de armistițiu.
Este o schiță de lucru, nu o listă închisă. Ea pornește de la structura Guvernului constituit în iunie 2025 și de la ideea că ieșirea din criză nu presupune renegocierea integrală a raporturilor de putere. Formula combină continuitatea instituțională, responsabilitatea politică și tehnocratizarea selectivă.
Punctul central al formulei este desemnarea unui prim-ministru independent, în acord cu direcția conturată în discuțiile de la Cotroceni. Premierul unui Guvern de armistițiu trebuie să fie o persoană echidistantă, fără angajamente politice prezente sau trecute și fără obligații față de un partid. Nu trebuie să fie reprezentantul uneia dintre tabere și nici instrumentul prin care un partid obține, indirect, controlul asupra Guvernului.