Nevoia de a scăpa de căldura tot mai extremă schimbă deja piața imobiliară. Potrivit unui studiu al unui laborator din Barcelona, cei mai înstăriți cumpără tot mai des locuințe în zone verzi periferice.
Fenomenul este numit de cercetători „gentrificare climatică”, scrie Il Corriere. Timp de ani de zile, gentrificarea a urmat un tipar cunoscut. Cartierele centrale erau reabilitate, iar locuitorii cu venituri mici erau nevoiți să se mute mai departe.
Potrivit cercetătorilor, astăzi piața imobiliară este impulsionată de un factor nou. Copacii, parcurile și clădirile eficiente energetic reduc temperatura și fac cartierele mai plăcute. Aceste soluții pot însă crește valoarea locuințelor și îi pot alunga pe cei cu cea mai mare nevoie de răcoare.
Ce arată studiul de la Barcelona Cercetătorii au elaborat un indice care combină expunerea la căldură, spațiile verzi și vulnerabilitatea socială, pentru 36 de localități. Potrivit rezultatelor, nu neapărat cartierele centrale sunt cele mai căutate, ci noile zone periferice, mai verzi și mai răcoroase. Odată cu valurile de căldură tot mai dese, aceste zone atrag familii cu venituri mai mari, iar prețurile locuințelor cresc.
Fenomene similare au fost observate deja și la Boston sau Miami, unde inundațiile și creșterea nivelului mării schimbă piața imobiliară. Riscul pentru comunitățile vulnerabile Cercetătorii identifică patru dinamici principale ale gentrificării climatice. Prima este apariția de noi parcuri, care fac cartierele mai atractive.
A doua este reabilitarea energetică a clădirilor, care le crește valoarea. A treia este „reziliența privatizată”, adică izolarea termică sau răcirea accesibilă doar celor cu resurse. A patra este interesul tot mai mare pentru periferii și zone rurale considerate mai răcoroase.
Potrivit cercetătoarei Amalia Calderón Argelich, riscul este ca aceste schimbări să apară în localități nepregătite să gestioneze inegalitățile sociale rezultate. Situația din Italia Fenomenul ar putea deveni tot mai vizibil și în orașele italiene, unde insulele de căldură urbană ridică deja temperaturile local. Spațiile verzi și pavajele reflectorizante sunt tot mai folosite ca soluții de adaptare.
Autorii studiului avertizează că răcorirea orașelor riscă să devină un privilegiu, dacă nu este însoțită de politici locative și sociale.