Documentul, datat aprilie 2026, rezumă concluziile unei investigații realizate de comisarul european pentru combaterea fraudei, Piotr Serafin. Piotr a fost însărcinat să verifice acuzațiile potrivit cărora ofițeri ai serviciilor de informații maghiare detașați la reprezentanța permanentă a Ungariei pe lângă Uniunea Europeană ar fi încercat să recruteze funcționari ai instituțiilor europene la mijlocul anilor 2010.
Ancheta a stabilit că, între 2013 și 2016, serviciile de informații maghiare au trimis mai mulți ofițeri să lucreze în cadrul reprezentanței permanente a țării la Bruxelles . „Activitățile acestor ofițeri de informații la Bruxelles au fost inițial discrete, dar au devenit treptat mult mai evidente începând din 2015”, se arată în documentul consultat de POLITICO. Ca urmare a intensificării activităților, existența rețelei a devenit „cunoscută în cercurile funcționarilor europeni de origine maghiară”, ceea ce ar fi redus eficiența operațiunii.
Potrivit documentului, „din câte știm, aceste activități au încetat în 2016”. În 2015, Olivér Várhelyi a devenit ambasadorul Ungariei la Uniunea Europeană și a preluat conducerea reprezentanței. În prezent, acesta ocupă funcția de comisar european pentru sănătate și bunăstarea animalelor.
El lucra deja în cadrul reprezentanței permanente din 2011. După ce presa a relatat în 2025 despre presupusa existență a unei rețele de spionaj în cadrul ambasadei, Várhelyi i-a transmis președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, că nu avea cunoștință despre presupusele activități ale serviciilor maghiare. „Am fost abordat de servicii?
Nu am fost” El și-a reafirmat poziția în ianuarie, când a fost întrebat despre scandal de către eurodeputați. Várhelyi a afirmat că nu a fost contactat de servicii de informații pentru a transmite informații secrete. „Am fost abordat de serviciile maghiare sau de orice alte servicii?
Nu, nu am fost”, le-a precizat el membrilor Parlamentului European în cadrul unei reuniuni de comisie. Investigația lui Serafin nu a identificat însă persoane individuale care să poată fi trase la răspundere. Raportul, transmis eurodeputaților, arată că Executivul european nu are cunoștință despre existența unor breșe grave de securitate generate de această operațiune.
Totuși, documentul confirmă pentru prima dată existența rețelei de spionaj și faptul că aceasta a vizat funcționari ai instituțiilor europene. Potrivit documentului, aceștia au abordat în special funcționari ai Comisiei Europene de naționalitate maghiară. Totodată, au încercat să obțină informații detaliate despre activitatea instituției în domenii considerate de interes pentru guvernul de la Budapesta.