Banana, unul dintre cele mai ieftine și mai ușor de găsit fructe din magazine, are mai multe beneficii decât pare. Publicația germană BILD a trecut în revistă șase motive pentru care merită consumată mai des: ajută digestia, oferă energie rapid, te ține sătul și aduce potasiu, un mineral important pentru inimă și tensiune. Concluzia vine însă cu o precizare de care multe articole despre „alimente-minune” uită: niciun fruct nu înlocuiește o dietă variată și nici tratamentul medical.
Primul argument ține de digestie. Bananele conțin pectină, o fibră solubilă din care se hrănesc bacteriile intestinale, așa că fructul poate ajuta la buna funcționare a tranzitului. Contează și cât de coaptă e banana. Cele încă verzi au mai mult amidon rezistent, iar pe măsură ce se coc, o parte din acest amidon se transformă în zaharuri. Pentru cine urmărește glicemia sau vrea mai multă fibră, diferența nu e deloc neglijabilă. Specialiștii citați leagă amidonul și potasiul din banane și de o posibilă ameliorare a arsurilor la stomac. Asta nu face din banană un tratament pentru refluxul gastroesofagian, iar simptomele care persistă sau se agravează trebuie văzute de un medic.
Mitul bananei care „îngrașă” nu se confirmă. Potrivit BILD, o banană are în jur de 92 de kilocalorii, mai puțin decât multe gustări ambalate. Fibrele prelungesc senzația de sațietate, deci fructul își poate găsi loc într-o dietă de slăbire. Publicația germană menționează și un studiu făcut pe persoane supraponderale cu diabet, în care consumul de amidon din banane a fost asociat cu rezultate mai bune la scăderea în greutate. Și aici bananele verzi sunt cele scoase în evidență, tot din cauza amidonului rezistent. Pentru sportivi, avantajele sunt mai simple: banana se transportă ușor, dă carbohidrați care se transformă repede în energie și poate fi mâncată înainte sau după antrenament.
Alte două beneficii sunt formulate mai prudent. Bananele conțin triptofan, un aminoacid pe care organismul îl folosește, printre altele, ca să producă serotonină. De aici nu rezultă însă că o banană îți îmbunătățește automat starea de spirit. Fructul contribuie pur și simplu la aportul obișnuit al acestui aminoacid. La fel stau lucrurile cu un studiu sud-coreean citat de BILD, despre un compus prezent în banane, mere și portocale, cercetat pentru că ar putea reduce stresul oxidativ la nivelul creierului. Rezultatele sunt interesante, dar nu dovedesc, singure, că bananele previn boala Alzheimer. Diferența dintre „asociat cu” și „previne” e una pe care titlurile senzaționaliste o ignoră de obicei.
Cel mai solid argument rămâne potasiul, nutrientul pentru care bananele sunt cunoscute de mult. Mineralul contează pentru funcționarea normală a organismului și pentru sistemul cardiovascular, iar aportul din alimentație este asociat cu reglarea tensiunii arteriale. De aceea, alimentele bogate în potasiu au un loc bine stabilit într-o dietă echilibrată. O banană pe zi nu ține însă locul unei alimentații diversificate și nici al tratamentului pentru afecțiunile digestive, cardiovasculare sau metabolice. E o gustare bună, nu un medicament.
Sursă text și foto: Mediafax — articolul original