Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Hepta/românii cu credite își amână vacanțele, în loc să se împrumute pentru ele Cu inflația ridicată, salariile care nu mai țin pasul cu prețurile și costul unei vacanțe tot mai mare, întrebarea pare firească: apelează românii la credite ca să-și permită concediul de vară? Răspunsul, conform datelor din 2026, este surprinzător, și nu în sensul așteptat.
Un studiu realizat de Imobiliare. ro Finance, citat de presa economică în această vară, arată exact opusul a ceea ce mulți ar presupune: românii cu credite ies mai rar în oraș și își amână vacanțele, nu se împrumută special ca să și le permită. Practic, îndatorarea existentă, ipotecară sau de consum, funcționează ca o frână pentru cheltuielile discreționare, inclusiv pentru turism, nu ca un motor care să stimuleze noi împrumuturi dedicate special vacanțelor.
Totuși, aceeași categorie de români nu pare copleșită de regrete: șapte din zece dintre cei care au deja un credit spun că nu regretă decizia de a se fi împrumutat, în ciuda restricțiilor pe care le resimt acum în bugetul lunar. România înregistrează, în 2026, o creștere reală a apetitului pentru credite de nevoi personale, tipul de împrumut cel mai des folosit de români, tocmai pentru că nu necesită nicio garanție și nu impune justificarea utilizării banilor. Potrivit datelor Imobiliare.
ro Finance, mai mulți români au apelat la astfel de credite în 2026 față de 2025, iar sumele împrumutate sunt, în general, mai mari decât anul trecut, o creștere motivată explicit de scăderea puterii de cumpărare și de inflația ridicată, ajunsă la 10,42% în iunie. Valoarea medie a unui credit de nevoi personale a crescut cu aproximativ 5% în primele șase luni din 2026, iar volumul brut al creditelor noi de consum a urcat cu 4% în primul semestru, creștere care include, însă, și refinanțări, nu doar credite noi. Important de reținut: creditele de nevoi personale acoperă, deopotrivă, achiziția unei mașini, renovarea locuinței, cheltuieli medicale sau educaționale, și, uneori, finanțarea unui concediu,— dar nu există date separate care să arate exact ce procent din aceste împrumuturi ajunge, de fapt, la achitarea unei vacanțe.
Pe fondul presiunii asupra veniturilor reale, tendința generală arată, de altfel, o reorientare a bugetelor gospodăriilor către bunuri și servicii esențiale, nu către cheltuieli discreționare precum turismul. Pentru cei care aleg totuși să apeleze la finanțare pentru vacanță, există mai multe variante disponibile pe piața românească: Creditul clasic de vacanță, oferit de bănci tradiționale precum BRD sau BCR, acoperă atât excursii organizate prin agenții de turism, cât și călătorii pe cont propriu. Suma maximă ajunge, de regulă, la 5.
000 de euro, pe o perioadă de 12 luni, cu un avans minim de 15% din costul estimat al excursiei. Sistemul BNPL (buy now, pay later), disponibil prin colaborări între instituții financiare nebancare și agenții de turism mari, permite achitarea vacanței fie în patru rate fără dobândă, fie în până la 60 de rate, cu dobândă variabilă. Costul real al acestor finanțări nu este, însă, neglijabil, dobânda anuală efectivă pentru variantele cu mai mult de patru rate poate ajunge la 20,8%.
Cardurile de credit, folosite adesea pentru achitarea în rate a unei vacanțe, rămân una dintre cele mai costisitoare opțiuni: pentru o sumă retrasă integral și rambursată în 12 rate lunare egale, dobânda anuală efectivă poate depăși 34%, calculată pe baza unor exemple concrete practicate de bănci din România. Plata în rate direct la agenția de turism, printr-un parteneriat cu o bancă, rămâne o opțiune populară pentru cei care preferă predictibilitatea, mai ales atunci când agenția absoarbe intern eventuale creșteri ale costurilor (de exemplu, la combustibil), oferindu-le clienților un preț fix, stabilit din start.