De la începutul acestui an Bursa de Valori Bucureşti a crescut cu numai puţin de 43,24% la principalului indice bursier – BET, care urmăreşte evoluţia principalelor 20 de acţiuni de la Bursă. Faţă de acum un an indicele BET a crescut cu 70,28%.
Saptămâna trecută indicele BET a scăzut cu 3,92%, iar în ultima lună cu 3,79%. Indicele BET-TR (total return) care urmăreşte evoluţia principalelor acţiuni la care se adaugă dividendele, a crescut de la începutul anului cu 47,42%, în ultimul an a crescut cu 76,85%, în ultima săptămâna a scăzut cu 3,92%, iar în ultima lună a scăzut cu 3,79%. Indicele BET-NG care urmăreşte evoluţia companiilor din energie şi utilităţi a crescut de la începutul anului cu 49,27%, a crescut în ultimul an cu 77,99%, săptămâna trecută a pierdut 3,99%, iar în ultima lună a scăzut cu 3,47%.
Chiar şi cu scăderea din ultima săptămână cred că Bursa de la Bucureşti este în topul pieţelor bursiere din întreaga lume, dacă nu chiar pe primul loc. Din momentul în care s-a listat Hidroelectrica la Bursă, în iulie 2023, vedem o creştere a interesului pentru acţiuni din partea retailului, adică din partea populaţiei, interes care s-a accentuat în ultimul an, fie prin listarea unor noi companii la Bursă, fie prin investiţiile în fondurile de acţiuni, fondurile mutaule şi ETF-uri. Toţi aceştia urmăresc evolutţia principalelor acţiuni de la Bursă, fie că sunt Banca Transilvania, Petrom, Romgaz, Hidroelectrica, fie că sunt Digi, Premier Energy, Cris-Tim sau Electroalfa, am dat doar câteva exemple.
Am putea spun că piaţa de retail a devenit mai sofisticată, făcând ceea ce fac investitorii de retail din America, din Europa sau de pe alte pieţe. Pilonul II de pensii, acolo unde peste 8 milioane de români au ceva bani, o bună parte dintre ei neştiind de acesşti bani, a acţionat ca un catalizator al pieţei bursiere şi ca o plasă de siguranţă atunci când acţiunile vor sau ar vrea să scadă. Dacă până acum un an, brokerii şi analiştii spuneau că actţiunile de la Bucuresşti sunt subevaluate comparativ cu pieţele din jur sau cu indicatorii altor companii similiare, acum aproape toată lumea spune că piaţa de la Bucureşti, ca principalele acţiuni de la Bucureşti sunt supraevaluate.
Dar atâta timp cât intră bani pe Bursă din zona de retail, acolo unde evaluările contează mai putţin, piaţa creşte. Fondurile de acţiuni sşi ETF-urile sunt principalii susţinători ai acestor creşteri pentru că au intrări în unităţile lor de fond, iar administratorii trebuie să cumpere ulterior acţiuni de pe Bursă. Piaţa bursieră de la Bucureşti nefiind atât de lichidă – Pilonul II de pensiii acumulând în timp foarte mult din free-float-ul marilor acţiuni – la orice intrare de bani noi acţiunile cresc.
Şi nu trebuie prea mulţi bani. Creşterea Bursei din ultimul an a fost spectaculoasă, fiind în totală contradicţie cu evolţia economiei care de un an este în recesiune, care este lovită de creşterea taxelor şi impozitelor, inflaţie, scăderea puterii de cumpărare, cresşterea preţurilor la energie şi ca să nu mai vorbim de instabilitatea politică internă şi evenimentele geopolitice externe. Exista o totală decuplare între Bursă şi evolţia economiei.
Dar şansa Bursei de la Bucureşti este că principalele acţiuni sunt din sectorul bancar şi energie, care sunt câştigătoarele acestei perioade, dacă putem spune aşa. Daca în America, companiile din tehnologie conduc piaţa bursieră, la Bucureşti băncile şi companiile din energie şi utilităţi sunt în frunte. Dar acum câteva zile am citit un articol în The Wall Street Jurnal, cel mai important ziar de business din lume, World’s Craziest Market Turns Into a Fright Ride , care tratează prabuşirea din ultima perioadă a pieţei bursiere din Coreea de Sud.
Indicele KOSPI a pierdut într-o perioadă extrem de scurtă 40% din valoare (între timp a recuperat 20%) provocând pierderi imense micilor investitori, adică investitorilor de retail.