Creștinii ortodocși pomenesc sâmbătă, 7 noiembrie 2026, morții din familie și din comunitate, de Sâmbăta Morților, numită popular și Moșii de toamnă. Ziua are loc o singură dată pe toamnă în această formă și se marchează prin slujbe de pomenire, rugăciuni și daruri împărțite în numele celor plecați dintre noi.
Data nu e fixă de la un an la altul, ci depinde de rânduielile calendarului bisericesc. Pentru 2026, pomenirea colectivă cade în prima sâmbătă din noiembrie. Cuvântul „moși” nu desemnează doar bunicii, ci strămoșii în general, adică pe toți cei care au trecut în neființă din neamul sau din satul cuiva. Prin slujbă, credincioșii spun că își țin vie legătura cu generațiile dinaintea lor.
La biserică, oamenii merg la Sfânta Liturghie și la parastas, unde predau pomelnicele cu numele celor pomeniți. Mulți aduc și pachete cu mâncare, care se binecuvântează și apoi se dau mai departe. Nu există o listă obligatorie: ce intră în pachet diferă de la o zonă la alta. Coliva, din grâu fiert îndulcit cu zahăr sau miere, rămâne totuși elementul central și e privită ca simbol al vieții veșnice. Pe lângă ea se pun pâine, colaci, vin și mâncare gătită în casă, plus fructe de sezon, precum struguri, pere ori nuci, și plăcinte cu dovleac.
În unele regiuni se strecoară în pachet și un bănuț, gest legat de ideea de belșug. Obiceiul e răspândit, însă nu face parte din rânduiala bisericească.
În multe locuri din țară, ziua începe sau se încheie la cimitir: se curăță mormintele, se aduc flori și se aprind lumânări. Urmează adesea o masă la care se strâng rudele și vecinii. Partea pe care tradiția o consideră cea mai importantă rămâne însă milostenia, adică mâncarea oferită celor aflați în nevoie, în numele celor adormiți.
Sursă text și foto: Realitatea de Caraș-Severin — articolul original