Noua grilă prevăzută de legea salarizării ar putea fi aplicată în educaţie începând cu 1 septembrie 2027 şi ar urma să aducă o creştere importantă a veniturilor profesorilor, a afirmat Dragoş Pîslaru, ministrul interimar al muncii, la B1 TV. Acesta susţine că a fost identificată o formulă prin care impactul bugetar să fie distribuit pe mai mulţi ani, fără promisiuni pentru care nu există finanţare.
Pîslaru: „Nu voi face promisiuni pe sume pe care nu le avem” Întrebat de unde ar urma să provină banii pentru majorarea veniturilor profesorilor, în condiţiile unui buget de aproximativ 12 miliarde de lei, Pîslaru a explicat că soluţia presupune aplicarea noii grile de la începutul anului şcolar, nu de la 1 ianuarie. „Dacă dumnealor ar accepta că nu mai merg pe promisiuni şi pe alte chestii în 2028, care făcese prima noastră gândire, şi mergem că avem o grilă, grila pe care şi-o doresc din 1 septembrie, atunci impactul este de o pătrime, pe 2027”, a afirmat Pîslaru. Aplicarea din septembrie ar limita astfel impactul bugetar din primul an, în timp ce efectul integral al majorărilor s-ar vedea ulterior.
„În 2028 noi găsisem o modalitate de a amâna implementarea premiilor de performanţă pentru toată lumea, pentru ca să facem loc eventual unei creşteri pe zona de educaţie, lucruri pe care le putem face în continuare, şi atunci, practic, anualizarea acestui efect major, printr-o grilă mult mai avantajoasă pentru educaţie, se preia în 2028 şi se atenuează final în 2029”, a explicat el. Pîslaru a insistat că nu intenţionează să avanseze majorări fără acoperire bugetară. „După nopţi nedormite, am găsit o formulă care părea iniţial aproape neverosimilă, pentru că n-aveai cum să promiţi unor oameni nişte sume pe care nu le ai în buget şi eu nu voi face promisiuni pe sume pe care nu le avem.
” Bugetul de 12,1 miliarde de lei depinde de măsuri suplimentare Pîslaru a precizat însă că atingerea anvelopei financiare de 12,1 miliarde de lei nu este încă un fapt consumat, fiind necesare măsuri care trebuie acceptate şi iniţiate de partidele politice. „Să nu uităm că noi acum avem nişte măsuri pe care trebuie să partidele politice să le accepte şi să le iniţieze şi pentru diferenţa între 8 miliarde şi 12,1 miliarde. Deci, cumva, asta rămâne în continuare pe masă”, a afirmat acesta.
În opinia sa, dacă efortul bugetar este făcut, noua lege trebuie să rezolve probleme importante din educaţie şi sănătate. „Vă spun cu tot simţul posibil de răspundere, este că acum varianta pe care le voi prezenta partidelor este de nerefuzat din punctul meu de vedere de către sectoarele de educaţie şi sănătate. ” Pîslaru nu a dezvăluit valoarea salariului pe care l-ar urma să primească un profesor cu 25 de ani vechime, argumentând că prezentarea unei cifre înaintea negocierilor ar putea genera polemici.
El a susţinut însă că noua formulă ar repara inclusiv unele dintre efectele măsurilor adoptate în 2025. „Reaşează plata cu ora la un venit mai rezonabil, dar mai ales oferă o grilă în care te duci cu salariul profesorului de la 25 de ani la un nivel cât de cât acceptabil pentru un sistem de educaţie care se uită şi în comparaţie cu celelalte familii ocupaţionale”, a afirmat Pîslaru. Varianta preferată ar presupune menţinerea actualelor venituri până în toamna anului viitor şi trecerea directă la noua grilă odată cu începerea anului şcolar.
„Mai bine, de la 1 septembrie, când începe anul şcolar, măcar ştii că stai până atunci cu ce ai acum în plată, nu mai dăm peste cap lucrurile, dar de la 1 septembrie intri pe o grilă care reprezintă, atenţie, nu mai discutăm de o reaşezare, discutăm de o creştere salarială majoră în grila de educaţie”, a afirmat Dragoş Pîslaru. Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels Bigster frânează, Striker demarează, dar din Turcia.