Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Pexles/Statul român cheltuie pe educație mai puțin decât oricare altă țară din UE România a alocat, în 2023, doar 3% din PIB pentru educație, cel mai redus procent din toată Uniunea Europeană, arată datele Eurostat. Un raport separat arată că salariile profesorilor români au scăzut cel mai mult din Europa în 2024-2025.
România se află pe ultimul loc din întreaga Uniune Europeană în privința banilor publici alocați educației, arată datele publicate marți, 18 august, de Eurostat. Cifra nu este una izolată, se adaugă unui șir de rapoarte europene recente care plasează sistemul de învățământ românesc la coada clasamentelor continentale, atât la finanțare, cât și la salariile profesori lor. Cheltuielile publice pentru educație, de la grădiniță și până la liceu, au reprezentat, la întregii Uniuni Europene, 4,7% din produsul intern brut (PIB) în anul 2023, o cifră neschimbată față de 2022, potrivit datelor Eurostat.
România se situează, însă, mult sub această medie, cu doar 3% din PIB alocat educației, cel mai redus procent dintre toate statele membre pentru care există date disponibile. România este urmată, în partea de jos a clasamentului, de Grecia (3,3% din PIB) și Malta (3,4%). La polul opus, cel mai ridicat nivel al cheltuielilor publice pentru educație a fost înregistrat în Suedia (6,8%), urmată de Finlanda (6,3%) și Belgia (6,2%), practic, mai mult decât dublu față de procentul alocat de România.
Privită în timp, evoluția la nivel european arată o ușoară tendință descendentă: în 2020, cheltuielile publice pentru educație reprezentau 5% din PIB-ul Uniunii Europene, cel mai ridicat nivel înregistrat de la începutul colectării acestor date statistice, în 2012. Trei ani mai târziu, procentul a scăzut la 4,7%, unde s-a menținut și în 2023. Dincolo de procentul total din PIB, datele Eurostat scot la iveală o altă problemă structurală pentru România: banii alocați educației merg, în cea mai mare parte, spre cheltuieli curente, nu spre investiții.
În Grecia, Ungaria, Țările de Jos, Slovacia, Polonia, Estonia și Luxemburg, cheltuielile de capital, banii destinați construcției, renovării sau modernizării infrastructurii educaționale au reprezentat, în 2023, cel puțin 10% din totalul cheltuielilor pentru instituțiile de învățământ. În România și Belgia, în schimb, cheltuielile de capital au rămas sub 5% din total. Practic, România nu doar că alocă cea mai mică pondere din PIB pentru educație dintre toate statele UE, dar și din puținii bani alocați, o parte mult mai mică decât media europeană ajunge spre investiții reale în școli, laboratoare sau echipamente, restul fiind consumat, în principal, de cheltuielile curente de funcționare.
În mai mult de jumătate dintre statele UE pentru care există date (9 din 16), majoritatea cheltuielilor pentru instituțiile de învățământ au mers, în 2023, spre salariile profesorilor. Ponderea acestora a fost mai redusă, între 40% și 50% din cheltuieli, în Slovacia, Franța, Lituania, Cehia și Finlanda, în timp ce Estonia (37,6%) și Malta (36,9%) au înregistrat cele mai mici procente dintre toate statele analizate. Datele Eurostat despre finanțarea generală a educației se suprapun cu un alt raport recent, la fel de dur pentru România.
Potrivit Eurydice, rețeaua Comisiei Europene pentru informații privind educația, salariile de bază ale profesorilor din România, ajustate la inflație, au înregistrat cea mai mare scădere dintre cele 33 de sisteme de învățământ analizate în Uniunea Europeană și statele partenere, pentru anul școlar 2024-2025: minus 6,34% față de anul școlar anterior, o scădere înregistrată chiar înainte de aplicarea măsurilor de austeritate adoptate ulterior de guvern. Doar șapte dintre cele 33 de sisteme de învățământ analizate au raportat scăderi ale salariilor reale ale profesorilor în acel interval.