Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. Aceste alegeri, primele de la începutul ofensivei la scară largă împotriva Ucrainei în 2022, au ca scop reînnoirea celor 450 de locuri din Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, şi se derulează, de asemenea, pe teritoriile Ucrainei ocupate şi anexate de Rusia. Reamintind realitatea unui conflict marcat în ultimele luni de o intensificare a atacurilor de ambele părţi ale frontului, a treia şi ultima zi de vot a fost precedată duminică dimineaţa devreme de un atac ucrainean care a implicat peste o mie de drone, ce au lovit o rafinărie şi zone rezidenţiale şi au provocat incendii.
Cel puţin două persoane au fost ucise şi alte aproximativ 20 au fost rănite, potrivit autorităţilor ruse. O dronă ucraineană a lovit, de asemenea, un autobuz în regiunea Herson din sudul Ucrainei, controlată de Rusia, omorând două persoane, inclusiv un angajat al Comisiei Electorale Centrale, a anunţat aceasta din urmă. Chiar la Moscova, o importantă rafinărie de petrol a fost avariată, potrivit primarului Serghei Sobianin, care a denunţat atacul ca fiind „fără precedent” şi „evident planificat pentru a perturba alegerile”.
„Inamicul nu a reuşit”, a adăugat el, menţionând că peste 1. 600 de drone au fost doborâte de apărarea antiaeriană rusă, inclusiv „450 care se îndreptau spre Moscova”. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că atacurile Kievului „au avut un impact foarte semnificativ în regiunea Moscovei”, precizând că au fost folosite aproximativ zece tipuri diferite de armament.
În acelaşi timp, Comisia Electorală a anunţat că a observat „peste o mie” de valuri de atacuri DDoS menite să copleşească sistemul de vot electronic cu solicitări, precum şi atacuri împotriva „infrastructurii de telecomunicaţii a Rusiei în ansamblu”. Atacurile DDoS („atacuri de tip denial-of-service”) au ca scop suprasolicitarea unui sistem cu valuri neîncetate de solicitări. „Atacurile au fost efectuate de grupuri extrem de profesioniste şi bine coordonate, folosind instrumente de inteligenţă artificială”, a afirmat preşedinta Comisiei, Ella Pamfilova, descriind încercările ca prezentând „semne de interferenţă ucraineană”.
Ea raportase deja un „atac cibernetic puternic” care s-a desfăşurat pe tot parcursul zilei de sâmbătă fără a întrerupe sistemele. Rezultatul alegerilor este aproape imposibil de pus la îndoială într-o ţară în care disidenţa este sever reprimată de autorităţi şi în care singurul partid care se opune deschis războiului, Iabloko, a fost exclus. Analiştii vor monitoriza însă prezenţa la vot şi rezultatele partidelor alternative pentru a evalua starea de spirit a ruşilor, care se confruntă cu sancţiuni economice occidentale, atacuri aeriene ucrainene regulate, lipsuri de combustibil şi restricţii de internet în mai multe regiuni.
Vitali Ivanov, în vârstă de 63 de ani, un pensionar care a lucrat la metroul din Moscova, a afirmat duminică pentru AFP că a votat „pentru comunişti”. „Am o pensie mică. Nu este suficientă pentru a trăi”, a explicat el.
În faţa unui teatru din Moscova transformat în secţie de votare, Tatiana, o pensionară în vârstă de 71 de ani care a refuzat să-şi dea numele de familie, a afirmat sâmbătă că a votat pentru Rusia Unită, partidul lui Vladimir Putin. „Este cel mai mare partid, cel mai muncitor şi cel cu cele mai bune rezultate”, a afirmat ea. În faţa Rusiei Unite, doar partidele care îl susţin pe Vladimir Putin şi continuarea conflictului din Ucraina în grade diferite – comuniştii din KPRF, naţionaliştii din LDPR, conservatorii din Rusia Dreaptă şi liberalii din Partidul Oameni Noi – au avut voie să participe la alegeri.