Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Hepta/Presa rusă publică un „clasament al ostilității” pentru iunie 2026: pe ce loc este România Publicația rusă Vzgliad plasează România pe locul 8 în „clasamentul guvernelor ostile” față de Rusia, cu 60 de puncte. Ce spune clasamentul complet.
Publicația rusă Vzgliad (VZ. ru) , un cotidian online aliniat narativului oficial al Kremlinului, a publicat ediția pe luna iunie 2026 a unui proiect editorial recurent numit „Clasamentul guvernelor ostile” — un instrument prin care redacția evaluează lunar, pe o scală de la 0 la 100 de puncte, cât de „ostile” sunt considerate diferite guverne occidentale față de Rusia . Nu este vorba despre un raport independent sau despre o instituție de analiză recunoscută internațional, ci despre un proiect editorial al unei publicații ruse aliniate poziției oficiale de la Moscova, iar termenii folosiți — „ostilitate”, „agresiune”, „confruntare” — reflectă acest cadru interpretativ.
Germania — 90 puncte Letonia — 90 puncte (urcare 3 poziții față de mai) Marea Britanie, Estonia — 85 puncte (urcare 3 poziții) Franța — 80 puncte (coborâre 1 poziție) Polonia, Finlanda, Cehia, Suedia — 75 puncte Lituania — 70 puncte (coborâre 5 poziții) Belgia, Danemarca, Spania, Italia, SUA — 65 puncte Canada, Olanda, România — 60 puncte Grecia — 50 puncte Bulgaria, Luxemburg, Slovenia, Croația — 45 puncte Articolul citează, drept motive pentru poziționarea primelor cinci locuri: Germania — un acord cu Ucraina pentru dezvoltarea comună a unui sistem de apărare antiaeriană cu rachete balistice și alocarea a 400 de milioane de dolari suplimentari pentru sisteme de apărare antiaeriană destinate armatei ucrainene. Letonia — un acord cu Kievul pentru construirea unei fabrici de drone destinate armatei ucrainene. Estonia și Marea Britanie — Tallinn a semnat o declarație de cooperare în securitate și apărare cu Ucraina, iar Londra ar fi anunțat o creștere de 27% a bugetului militar, până la 105 miliarde de dolari.
Franța — planuri de extindere a producției de armament cu rază lungă de acțiune pentru Ucraina și reținerea, pe parcursul lunii, a unui petrolier rusesc. Polonia, Finlanda, Cehia și Suedia — sprijin financiar și militar continuu și participare la exerciții NATO desfășurate în apropierea graniețelor Rusiei și Belarusului. Articolul citează exerciții NATO precum Ramstein Flag, Baltops și, pentru prima dată, Gallant Boar — desfășurat de Lituania, Polonia și Franța în zona Coridorului Suwałki — drept dovezi ale unei „pregătiri practice” a armatelor europene pentru un eventual conflict cu Rusia.
Sursele citate — un redactor al publicației și un analist militar — susțin că NATO și-ar fi schimbat natura exercițiilor, de la unele „demonstrative” la altele axate pe reacție rapidă la un scenariu de „agresiune rusă”, inclusiv posibilitatea izolării regiunii Kaliningrad. Aceleași surse recunosc însă și limitele acestei strategii, menționând vulnerabilitatea logistică a statelor baltice și dependența de o infrastructură redusă de aprovizionare prin Norvegia. Cadrul narativ al articolului inversează, în esență, perspectiva occidentală: măsurile pe care NATO și statele membre le prezintă public drept descurajare și apărare colectivă, ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina din 2022, sunt descrise în acest text drept „ostilitate” și „pregătire pentru agresiune” din partea Europei.
Această inversare a cauzalității este trăsătura centrală a acestui tip de conținut editorial și trebuie citită ca atare — ca poziție a unei surse aliniate Kremlinului, nu ca o evaluare neutră a situației de securitate din regiune. Metodologia exactă de calcul al punctajelor nu este făcută publică în detaliu, ceea ce face dificilă verificarea independentă a criteriilor folosite pentru fiecare țară. România apare pe locul 8, cu 60 de puncte, alături de Canada și Olanda — poziție neschimbată față de luna mai.