Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată În centrul reacției se află atacul rusesc din noaptea de 31 august spre 1 septembrie, când mai multe obiective din regiunea Odesa și din apropierea Dunării au fost lovite Rusia reacționează dur după ce ambasadorul Vladimir Lipaev a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe al României. Moscova respinge acuzațiile Bucureștiului și încearcă să justifice atacul asupra infrastructurii din regiunea Odesa, inclusiv asupra punctului de frontieră Orlivka, aflat în imediata apropiere a României.
Reprezentanța diplomatică a Federației Ruse la București a transmis un mesaj în care critică poziția autorităților române și reia argumentele folosite de Moscova pentru a justifica atacurile asupra Ucrainei. În centrul reacției se află atacul rusesc din noaptea de 31 august spre 1 septembrie, când mai multe obiective din regiunea Odesa și din apropierea Dunării au fost lovite. Ambasadorul Rusiei în România, Vladimir Lipaev , a fost convocat pe 3 septembrie la Ministerul Afacerilor Externe.
Oficialii români au discutat atât despre presupusa implicare a Rusiei în incidentul cu dronă de la aeroportul Leipzig/Halle, cât și despre atacurile asupra unor obiective civile din Ucraina. Potrivit Ambasadei Rusiei, diplomatul a respins protestul formulat de partea română și a susținut că infrastructura utilizată de Ucraina în scop militar poate fi atacată. „orice obiective folosite de Ucraina pentru desfășurarea acțiunilor de luptă și pentru tranzitul militar, inclusiv cele mascate drept obiective civile, au fost și rămân ținte legitime pentru Forțele Armate ale Federației Ruse”.
Declarația vine după ce punctul de frontieră Orlivka, situat pe malul ucrainean al Dunării, în dreptul teritoriului românesc, a fost avariat în timpul atacului. Activitatea punctului de trecere a frontierei a fost suspendată temporar în urma loviturilor. Atacul asupra regiunii Odesa a avut loc în noaptea de 31 august spre 1 septembrie.
Infrastructura din apropierea Dunării a fost vizată de bombardamente, iar exploziile și apropierea atacurilor de teritoriul României au determinat autoritățile să ia măsuri de alertare a populației. În aceeași noapte, sistemele radar românești au detectat ținte aeriene în apropierea frontierei. Două aeronave F-18 spaniole, aflate în România în cadrul unei misiuni NATO, au fost ridicate de la sol pentru verificarea situației.
Locuitorii din nord-estul județului Tulcea au primit mesaje RO-Alert. Ministerul Apărării Naționale a transmis ulterior că nu au fost identificate pătrunderi ale unor aeronave sau drone în spațiul aerian național. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că atacul asupra punctului de frontieră Orlivka a fost unul deliberat.
Reacția transmisă de Ambasada Rusiei depășește însă disputa privind atacul de lângă granița României. Vladimir Lipaev îl acuză pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, că ar fi devenit un „terorist internațional” și susține că liderul de la Kiev ar încerca să atragă alte state europene în conflict. Moscova critică, de asemenea, sprijinul oferit Ucrainei de statele occidentale.
Potrivit poziției exprimate de reprezentanța diplomatică rusă, ajutorul militar, tehnic și logistic acordat Kievului ar reprezenta o formă de „complicitate” la ceea ce Rusia prezintă drept crime comise de autoritățile ucrainene. Aceste afirmații fac parte din discursul promovat în mod repetat de Moscova în timpul războiului. Statele NATO și Uniunea Europeană resping însă acuzațiile Rusiei și susțin că sprijinul acordat Ucrainei are ca scop ajutarea acesteia să se apere împotriva invaziei ruse declanșate în februarie 2022.
La finalul mesajului transmis după convocarea ambasadorului, Moscova lansează un atac și asupra politicii externe a României.