Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. HealthyLife InspiRO Life FERMA DUTTON pe SkyShowtime Flexibilitatea, noul ritm al muncii Travel Sportz Fashion Timp liber ENTR Evenimente G4Debate Orașul meu Green News COHERO4EU Ochii pe rețele Tech Trends Showcase Apă și Energie Investiții la bursa WizzTravel Feed Your Brain Beach Please! Sweet Movie Mercedes-Benz (e)Sprinter: succesul afacerii mele!
4Mind Sport 2024 Home » Analize » Rusia în război: Impozite mai mari și incertitudine / S-a revenit la plățile în numerar / „Un moment foarte îngrijorător” Rusia în război: Impozite mai mari și incertitudine / S-a revenit la plățile în numerar / „Un moment foarte îngrijorător” 22 iul. 2026 Augustin Majearu • Analize –> SHARE: WhatsApp icon Foto: Pixabay Adaugă-ne ca sursă preferată Urmărește-ne in Discover Ascultă articolul „Bani ţinuţi sub saltea”. Nu este vorba de cunoscuta expresie idiomatică, ci de un subiect de mare actualitate în dezbaterea publică din Rusia, unde din cauza creșterii impozitelor, întreprinderile mici și mijlocii se orientează către plățile în numerar, demers în care sunt sprijinite de Banca Centrală, care a injectat o cantitate masivă de numerar în economie, relatează Correire della Sera , preluat de Agenția de presă Rador.
Rusia, o națiune puternic digitalizată, aproape că uitase de existența numerarului, întrucât toate plățile se efectuau cu cardul, inclusiv cele pentru sume infime. Acest lucru a fost posibil datorită costurilor extrem de scăzute: nu existau comisioane bancare semnificative, iar sistemul fiscal pentru afacerile cu rulaj redus era extrem de simplificat. Când a preluat puterea Vladimir Putin, cea mai celebră promisiune a sa a fost aceea de a-i vâna pe teroriștii ceceni „chiar și în latrină”.
A existat însă şi o altă promisiune, poate chiar mai semnificativă, care a captat atenția concetățenilor săi. Pentru a scoate statul din tumultuoșii ani ’90 și din economia lor subterană, noul președinte rus a declarat război „pieței negre” și tranzacțiilor în numerar. Economia rusă a fost scoasă la lumină, digitalizată și transparentizată; practic, nu se mai efectuau tranzacții în afara sistemului oficial.
Având în vedere că sistemul era extrem de comod, consumatorii au salutat schimbarea. Această tranziție reușită a fost unul dintre factorii-cheie ai succesului fostului ofițer KGB, care până atunci fusese o figură puțin cunoscută. Acum însă, pe fondul tulburărilor istorice declanșate de invazia Ucrainei, există un risc tot mai mare de a se reveni la punctul de plecare, adică la situația existentă la începutul celor douăzeci și cinci de ani de guvernare a lui Putin.
Rușii se orientează din nou către numerar. Deși această tendință a fost alimentată inițial de întreruperile tot mai frecvente ale internetului și de teama tacită că restricțiile impuse de serviciile de informații ar putea duce la blocarea conturilor bancare online, în prezent fenomenul este amplificat de neîncrederea în sistemul bancar și de companiile care încearcă să se sustragă unor taxe tot mai mari și presiunilor financiare în creștere. Potrivit datelor Băncii Centrale, de la începutul anului Rusia a pus în circulație 1,56 trilioane de ruble, echivalentul a 18 miliarde de euro, aceasta reprezentând cea mai mare creștere înregistrată vreodată, exceptând perioada pandemiei.
„Aproape 15% dintre ruși preferă acum să-și păstreze economiile exclusiv în numerar”, avertiza în iunie publicația Moskovsky Komsomolets. „Datele Băncii Rusiei arată că, în luna martie, perioadă care a coincis cu perturbări ale serviciilor de internet, retragerile de numerar au crescut cu 300 de miliarde de ruble față de luna precedentă, ajungând la 20 de trilioane de ruble: o cifră echivalentă cu 9,1% din PIB”.