Trenul a ajuns aproape o raritate în felul în care se deplasează românii. Potrivit datelor publicate vineri de Eurostat, calea ferată a acoperit doar 3,1% din transportul de pasageri din România. Avionul a avut 19,9%, adică de peste șase ori mai mult. Pentru o țară cu o rețea feroviară întinsă, moștenită de zeci de ani, cifra spune mult despre cât de puțin a rămas trenul o alternativă reală.
Cea mai mare parte a distanțelor este parcursă tot cu mașina personală, care are 65,8% din total. Autocarele și autobuzele urmează cu 11,3%. Trenul e pe ultimul loc, la mare distanță de toate celelalte mijloace de transport.
Cifrele trebuie totuși citite cu atenție. Eurostat nu numără câte călătorii se fac, ci câți kilometri parcurg pasagerii, adică pasager-kilometri. Un zbor spre Londra sau Madrid cântărește în statistică mult mai mult decât zeci de drumuri scurte cu trenul regional. Asta explică în parte de ce avionul iese atât de bine: milioane de români care lucrează sau au familia în străinătate adună distanțe mari cu fiecare drum. Așa că titlurile despre un „abandon definitiv” al trenului exagerează. Tendința rămâne însă clară, iar diferența față de restul Europei e greu de pus doar pe seama metodei de calcul.
La nivelul Uniunii Europene, în 2024, mașinile au avut 69,2% din transportul de pasageri, avionul 15,8%, trenul 7,5%, iar autocarele, autobuzele și troleibuzele 7,3%. Ponderea trenului în România e deci de mai puțin de jumătate din media europeană. Avionul, în schimb, trece de media UE cu peste patru puncte procentuale. La nivel european, trenul a avut în 2024 cea mai mare pondere din ultimii ani la acest indicator și a depășit pentru prima dată după 2014 transportul cu autocare și autobuze.
Contrastul arată că în Europa călătoriile cu trenul revin treptat, pe fondul investițiilor în linii rapide și al politicilor de reducere a emisiilor. În România, călătorii au plecat de pe calea ferată din motive pe care le cunosc bine: viteze mici, lucrări care durează ani, garnituri învechite. Între timp, zborurile low-cost au devenit tot mai accesibile. Banii europeni pentru modernizarea căilor ferate ar putea schimba situația, dar numai dacă proiectele se termină la timp. Până atunci, pentru mulți români, drumul cu trenul pe distanțe mari rămâne o soluție de avarie, nu o alegere.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original