Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Sursa foto: Eurostat/România, codașă la absolvenții de facultate Doar 23% dintre tinerii români de 25-34 de ani aveau studii superioare în 2025, cel mai mic procent din Uniunea Europeană, arată noul raport Eurostat. România se află, din nou, pe ultimul loc în Uniunea European, de această dată, la un capitol cu implicații serioase pe termen lung pentru economia țării.
Potrivit celor mai noi date publicate joi, 3 septembrie 2026, de Eurostat, doar 23% dintre tinerii români cu vârste între 25 și 34 de ani aveau, în 2025, studii superioare , cel mai mic procent din toate cele 27 de state membre. Aici stă, poate, cea mai dură parte a raportului: România este singura țară din Uniunea Europeană care, nici după două decenii, nu a reușit să depășească media europeană înregistrată în 2005. Atunci, media UE a persoanelor de 25-34 de ani cu studii superioare era de 27,2%.
Douăzeci de ani mai târziu, România se află la 23%, cu 4,2 puncte procentuale sub pragul de la care pornea întreaga Uniune Europeană, acum două decenii. Diferența față de restul continentului este acum considerabilă: la nivelul întregii Uniuni Europene, 44,8% dintre tinerii de 25-34 de ani aveau studii superioare în 2025, aproape dublu față de procentul înregistrat în România. România a pornit, în 2005, de la un nivel de 13,5% tineri absolvenți de facultate.
În 20 de ani, procentul a crescut la 23%, un avans de doar 9,5 puncte procentuale, al doilea cel mai slab progres din toată Europa, după cel al Finlandei. Pentru comparație, media UE a crescut, în același interval, cu 17,6 puncte procentuale, aproape dublu față de ritmul românesc. Situația Finlandei are, însă, o explicație complet diferită de cea a României: țara nordică pornea, în 2005, de la un nivel deja foarte ridicat, de peste 38%, motiv pentru care o creștere mai mică era, oricum, de așteptat.
România, în schimb, pornea de la doar 13,5%, spațiu enorm de recuperat, care, totuși, nu a fost valorificat. Eurostat notează un detaliu suplimentar, care arată amploarea reală a problemei: dacă rezultatul României nu ar fi fost inclus în calculul mediei europene, Uniunea ar fi depășit deja, anul trecut, pragul strategic de 45% stabilit pentru 2030, cu peste două puncte procentuale peste țintă. Poate cel mai revelator element al raportului este comparația cu țările aflate, acum două decenii, în situații similare cu România.
În 2005, România se afla într-un grup comparabil cu Cehia, Slovacia, Malta și Italia. Toate aveau, la acel moment, sub 18% tineri absolvenți de studii superioare. De atunci, traiectoriile s-au despărțit dramatic: Practic, toate cele patru țări care porneau de la un nivel comparabil cu România, în 2005, au reușit progrese de cel puțin 15-30 de puncte procentuale, în timp ce România a rămas cu mult în urmă.
Dincolo de Malta, cele mai spectaculoase avansuri ale perioadei 2005-2025 au fost înregistrate de Luxemburg (+28 puncte procentuale) și Irlanda (+25,9 puncte procentuale), ambele state aflate deja, în 2025, în topul clasamentului european, cu Irlanda (66,8%) și Luxemburg (65,0%) pe primele două locuri. La polul opus, cele mai mici creșteri au fost înregistrate de Finlanda (+0,7 puncte procentuale), România (+9,5 puncte procentuale) și Estonia (+11,2 puncte procentuale). Datele Eurostat pentru întreaga Uniune Europeană arată și diferențe semnificative în funcție de gen și de mediul în care locuiesc tinerii.
În 2025, 50,5% dintre femeile de 25-34 de ani din UE aveau studii superioare, comparativ cu doar 39,3% dintre bărbați. Diferențele sunt la fel de importante și în funcție de gradul de urbanizare: mai mult de jumătate (55,0%) dintre tinerii care locuiau în orașe aveau o calificare universitară, față de doar 38,4% în orașe mici și suburbii, și 32,9% în mediul rural. Nivelul de studii superioare este unul dintre indicatorii folosiți pentru monitorizarea Obiectivului de Dezvoltare Durabilă (ODD) nr.