România trece la ora de iarnă în noaptea de sâmbătă spre duminică, 24-25 octombrie 2026. La ora 4.00, ceasurile se dau înapoi și arată 3.00. Duminica de 25 octombrie va avea astfel 25 de ore și va fi cea mai lungă zi a anului.
Pentru cei mai mulți, schimbarea înseamnă o oră în plus de somn. Telefoanele și computerele își ajustează singure ora, dar ceasurile de perete, cele de mână și cele din mașini trebuie date înapoi manual.
Schimbarea periodică a orei era trecută pe lista lucrurilor care urmau să dispară. În martie 2019, Parlamentul European a votat renunțarea la ea, cu aplicare din 2021, dar decizia trebuia confirmată și de parlamentele naționale. Șapte ani mai târziu, ceasurile se mută în continuare de două ori pe an.
Orarul de vară a fost introdus în Europa în secolul trecut, cu scopul de a economisi energie. În România, ora de vară a fost aplicată prima dată în 1932, între 22 mai și 2 octombrie.
Mutarea ceasului are și o parte care preocupă medicii. Tranziția afectează ceasul biologic intern și este asociată cu tulburări de somn și probleme de sănătate. Studiile arată că, în prima săptămână după trecerea la ora de vară, cresc cazurile de infarct miocardic, fibrilație atrială, accidente vasculare cerebrale și accidente rutiere mortale. Cauzele ar fi somnul insuficient și dereglarea ciclului circadian. Privarea de somn forțează inima să lucreze mai mult și crește nivelul de stres, inflamația și tensiunea arterială. O oră pierdută pe noapte pare puțin, dar orele de somn lipsă se adună și pot afecta pe termen lung funcționarea normală a organismului. Aceste studii privesc trecerea la ora de vară, când se pierde o oră. Toamna, când se câștigă una, șocul pentru organism este de obicei resimțit mai puțin.
Sursă text și foto: Reper24 — articolul original