Prima rectificare bugetară din 2026 mută 3,5 miliarde de lei exclusiv către plata dobânzilor la datoria statului, adică exact cât crește deficitul, care ajunge la 130,3 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, banii în plus nu merg către autostrăzi, școli sau spitale, ci către creditori, avertizează analistul economic Adrian Negrescu. Ținta de deficit rămâne la 6,2% din PIB.
Rectificarea rezolvă totuși mai multe urgențe. Guvernul alocă bani pentru medicamente, spitale, ambulanțe și unități de primiri urgențe, garantează plata pensiilor din decembrie și transferă două miliarde de lei primăriilor, pentru achitarea datoriilor către furnizori. Negrescu consideră că măsura era necesară ca să nu apară blocaje în serviciile publice, dar spune că nu schimbă cauzele problemei și că reformele administrative, fiscale și economice nu mai pot fi amânate.
Presiunea dobânzilor crește de la un an la altul. După primele nouă luni din 2026, statul cheltuise deja peste 50 de miliarde de lei pe dobânzi, iar estimările pentru anul viitor depășesc 70 de miliarde. Mecanismul e unul care se autoalimentează: statul se împrumută pentru a acoperi cheltuielile, apoi se împrumută din nou ca să plătească dobânzile acumulate.
Și veniturile sunt sub așteptări. TVA, impozitul pe venit și cel pe profit au evoluat mai bine decât se estimase, însă încasările totale au fost revizuite în scădere cu 4,7 miliarde de lei. O parte din diferență vine din accize, unde una dintre explicații este reducerea taxării motorinei. Scad semnificativ și încasările din taxele pe jocurile de noroc. Negrescu critică OUG 7/2026, care a vizat funcționarea sălilor de jocuri, și spune că ordonanța a produs efecte negative în loc de venituri suplimentare. El estimează pierderea la aproximativ 800 de milioane de lei, la care se adaugă efectele asupra locurilor de muncă și asupra afacerilor din industrie.
A treia problemă pe care o scoate la iveală rectificarea este folosirea slabă a fondurilor europene. Proiectele întârziate pierd peste cinci miliarde de lei, iar ministerele Dezvoltării, Transporturilor, Agriculturii, Educației și Energiei rămân fără o parte din banii reținuți la începutul anului. Contrastul e evident: România are un buget record pentru investiții, de peste 170 de miliarde de lei, dar nu reușește să transforme toate resursele disponibile în proiecte finalizate.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original