România a rămas şi în prima parte a acestui an la coada topului Uniunii Europene (UE) cu cea mai mică pondere a creditelor acordate populaţiei în PIB, de doar 11%, după cum indică datele de la BNR, intermedierea financiară scăzută fiind una dintre problemele importante. Românii „creditează“ practic băncile, depozitele populaţiei (care au depăşit 400 mld.
lei) fiind duble faţă de creditele date de bancheri sectorului retail (de circa 200 mld. lei). În ultimii ani românii şi-au menţinut poziţia de creditor net în raport cu băncile, în prima parte din 2026 existând o diferenţă de peste 200 mld.
lei între depozitele acumulate şi datoriile populaţiei către sistemul bancar. Aproape de România în acest clasament al creditării populaţiei sunt Grecia, cu o pondere de 15% a creditelor retail în PIB, Ungaria şi Letonia, cu 16% fiecare, şi Irlanda cu 18%, în timp ce Polonia are credite retail în PIB de 28%, iar Bulgaria de 25%. La polul opus, ţările membre ale UE unde băncile creditează mai mult populaţia şi au cu cele mai mari ponderi ale creditelor retail în PIB sunt Suedia (103%), Danemarca (85%), Ţările de Jos (55%), Franţa (52%) şi Finlanda (51%), după cum reiese din datele BNR aferente primului trimestru (T1) din acest an.
Dintre ţările care au bănci mari prezente în România se remarcă Austria şi Italia, unde ponderea creditelor retail în PIB este de 48%, respectiv 30%, mult peste nivelul din România. Populaţia din România a fost în ultimii ani creditor net al băncilor, după ce în perioada de boom economic de dinainte de criza din 2008/2009 frenezia creditării făcuse ca românii să fie net datori în relaţia cu instituţiile de credit, stocul depozitelor fiind egalat şi apoi depăşit cu paşi repezi de volumul creditelor. Băncile din România au fost nevoite în ultimii ani să se bazeze mai mult pe sursele de finanţare locale, în condiţiile în care au pierdut o parte din liniile de finanţare de la băncile-mamă, linii care în perioada de creştere economică de dinainte de criza din 2008/2009 au reprezentat principalul motor de susţinere a creditării.
Băncile se bazează pentru finanţare în principal pe resursele atrase de la clienţii persoane fizice, care sunt mai stabile şi care în perioadele de criză au marcat o creştere puternică, pe fondul unui comportament de consum mai prudent. Nivelul scăzut al creditării retail vine în pofida faptului că spre deosebire de sectorul companiilor, populaţia se finanţează preponderent de la bănci (aproape 87% din totalul finanţărilor retail). Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels Cât costa să faci o Dacie la Mioveni în 2025: 98.
000 de lei, cu 11,5% mai mult decât în 2024. Din cei 10. 100 de lei în plus pe maşină, 9.
500 sunt componente. Energia a scăzut în 2025, dar iarna lui 2026 o aduce înapoi, iar piesele sunt tot mai scumpe Dacă 31% dintre tinerii din România nu au un loc de muncă, de ce importă România 150. 000 de angajaţi din ţări non-UE?
România rămâne codaşa Europei şi la creditarea populaţiei. Creditele românilor: cea mai mică pondere în PIB din UE, de doar 11%. Românii „creditează“ practic băncile, depozitele populaţiei (peste 400 mld.
lei) fiind duble faţă de creditele date de bancheri sectorului retail (200 mld. lei) O lună fără Cernavodă: ce a însemnat pentru importuri şi pentru preţul energiei? Bonus: situaţia ar fi fost cu mult mai gravă dacă oprirea avea loc în sezonul rece Economia bazată pe consum.
Comerţul local generează venituri totale de peste 1. 000 mld. lei, de două ori mai mult decât industria prelucrătoare Grupul polonez Symfonia a cumpărat Setrio, companie de software care ţine casele de marcat şi reţetele pentru mai multe lanţuri de farmacii din România DRI, companie din grupul DTEK, deţinută de miliardarul ucrainean Rinat Ahmetov, obţine o refinanţare de aproape 51 mil.
euro pentru parcul eolian de 60 MW de la Ruginoasa Bursă. Finanţe personale.