Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Hepta/ Ungaria şi Bulgaria răcesc centralele nucleare din aceeaşi Dunăre; în România, vinovatul se pierde undeva pe drum România se confruntă cu o situație dificilă la Cernavodă, după oprirea celor două reactoare nucleare pe fondul nivelului foarte scăzut al Dunării. Bende Sandor, președintele Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților, a criticat modul în care este gestionată problema apei necesare răcirii centralei și a comparat situația cu cea din Ungaria și Bulgaria.
Problemele de la Cernavodă au readus în prim-plan vulnerabilitatea sistemului energetic românesc în perioadele în care Dunărea înregistrează debite extrem de reduse. Centrala nuclearoelectrică de la Cernavodă are nevoie de apă din Dunăre pentru sistemele de răcire. În 2026, scăderea accentuată a nivelului fluviului a dus la oprirea controlată a celor două unități.
CNCAN a precizat că Unitatea 1 a fost oprită la 28 iulie, iar Unitatea 2 la 13 august, măsurile fiind luate conform procedurilor de securitate nucleară. La conferința „Energia în priză”, organizată de Ziarul Bursa, Bende Sandor a susținut că problema nu trebuie privită exclusiv prin prisma secetei și a debitului Dunării. Deputatul a invocat necesitatea unor investiții și lucrări de întreținere pe cursul apei și a făcut referire la modul în care sunt gestionate responsabilitățile între instituții.
„Avem nevoie şi de investiţii în ceea ce înseamnă reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă. Ştiu, contestatarii pot să spună că nivelul apelor a scăzut… A scăzut, dar nu atât de tare încât să nu mai putem produce cu aceste investiţii absolut deloc energie.
Şi când vorbim de centrala nucleară, unii ar putea să spună, bine, avem două reactoare şi nici acelea nu funcţionează. Nu funcţionează pentru că, dacă nu faci lucrări de mentenanţă pe cursul apelor de pe o zi pe alta, nu se întâmplă nimic. Dacă nu faci mentenanţă un an – doi la rând, nu se întâmplă nimic.
Dar când nu faci mentenanţă 40 – 50 de ani la rând, atunci s-ar putea să ai o problemă. Ungaria, la un debit al Dunării mult mai mic, la Paks, cu 2. 200 MW putere instalată, n-a oprit nicio zi, cu toate că era pericolul să trebuiască să oprească.
Bulgarii de la Kozlodui, din aceeaşi Dunăre, răcesc centrala şi cumpărăm energie produsă de la ei. La noi s-a întâmplat ceva, nu ştiu. Nuclearelectrica plăteşte taxe către „Apele Române”.
„Apele Române” ar trebui să asigure cantitatea de apă, dar dragarea ar trebui să o facă Ministerul Transporturilor. Şi uite-aşa, cineva încasează bani foarte mulţi, dar vinovatul se pierde undeva pe drum, iar noi, cetăţeni, consumatori, s-ar putea să avem la un moment dat o problemă. Cele două reactoare nu funcţionează, nu produc.
Contractele pe termen lung nu pot fi folosite de furnizori şi acea energie care nu este produsă de către Nuclearelectrica, care este într-o situaţie de forţă majoră, trebuie cumpărată de pe piaţa liberă, cu preţul de PZU”, a precizat deputatul, la conferinţa „Energia în priză”. Oprirea reactoarelor nu reprezintă, conform autorităților de reglementare, un incident de securitate nucleară. CNCAN a transmis că ambele unități sunt menținute în stare sigură de oprire și că nivelul existent în bazinul de aspirație permite funcționarea normală a sistemelor de răcire pentru reactoarele oprite.
În același timp, autoritățile au pregătit măsuri speciale pentru asigurarea apei necesare centralei. Guvernul a aprobat un plan etapizat care poate include amplasarea unor nave și barje pe aproximativ 600 de metri, realizarea unei închideri modulare cu pontoane și hidrobaraje și, dacă va fi necesar, utilizarea unor pompe de mare capacitate. Intervenția poate fi activată în funcție de nivelul apei din bazinul prizei de apă al centralei.
Potrivit documentației Nuclearelectrica, apa din Dunăre este utilizată pentru circuitele tehnologice de răcire ale centralei și nu intră în contact cu circuitul primar, nuclear.