Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. HealthyLife InspiRO Life Flexibilitatea, noul ritm al muncii Travel Sportz Fashion Timp liber ENTR Evenimente G4Debate Orașul meu Green News COHERO4EU Ochii pe rețele Tech Trends Showcase FERMA DUTTON pe SkyShowtime Apă și Energie Investiții la bursa WizzTravel Feed Your Brain Beach Please! Sweet Movie Mercedes-Benz (e)Sprinter: succesul afacerii mele!
4Mind Sport 2024 Home » Articole » România, printre cele 22 de state UE care nu au trimis la timp Comisiei Europene Planul național de restaurare a naturii / Doar cinci țări, inclusiv Bulgaria, au respectat termenul-limită / Necesarul total de finanțare rămâne necunoscut România, printre cele 22 de state UE care nu au trimis la timp Comisiei Europene Planul național de restaurare a naturii / Doar cinci țări, inclusiv Bulgaria, au respectat termenul-limită / Necesarul total de finanțare rămâne necunoscut 04 sept. 2026 Alina Mihai • Articole –> SHARE: WhatsApp icon Peisaj din Parcul Național Glenveagh, comitatul Donegal, Irlanda. Lac înconjurat de întinderi de turbării, ecosisteme importante pentru stocarea carbonului și conservarea biodiversității / Sursa foto: dreamstime.
com Adaugă-ne ca sursă preferată Urmărește-ne in Discover Ascultă articolul România se numără printre cele 22 de state membre ale Uniunii Europene care nu trimiseseră Comisiei Europene, până la termenul-limită de 1 septembrie, proiectul Planului național de restaurare a naturii. Doar cinci dintre cele 27 de țări – Spania, Țările de Jos, Portugalia, Luxemburg și Bulgaria – depuseseră documentele până la momentul dezbaterii din Comisia pentru Mediu (ENVI) a Parlamentului European din 1 septembrie, potrivit 2EU. brussels .
Planurile reprezintă principalul instrument prin care statele membre trebuie să stabilească unde și cum vor reface ecosistemele degradate, ce măsuri vor aplica, cât vor costa și din ce surse vor fi finanțate, pentru atingerea obiectivelor europene de restaurare a naturii din 2030, 2040 și 2050. Comisia Europeană estima că aproximativ alte cinci proiecte erau aproape de finalizare, în timp ce lucrările continuau în celelalte state membre. Eric Mamer, directorul general al Direcției Generale Mediu din cadrul Comisiei Europene, a explicat, în dezbaterii din Comisia ENVI a Parlamentului European, că termenul de 1 septembrie marchează începutul etapei de evaluare a documentelor.
Planurile transmise de statele membre sunt, în această etapă, variante preliminare , care urmează să fie analizate de Comisia Europeană și, ulterior, revizuite de statele membre. Versiunile finale sunt așteptate până la sfârșitul anului 2027. Comisia va publica observații pentru fiecare proiect, dar nu va aproba formal planurile.
Responsabilitatea pentru conținutul și implementarea lor rămâne statelor membre. Bruxelles-ul a explicat că elaborarea documentelor s-a dovedit dificilă în unele țări, inclusiv din cauza necesității coordonării între administrațiile naționale, regionale și locale. Printre probleme se numără și implicarea fermierilor, proprietarilor de terenuri și societății civile, capacitatea administrativă și, în special, găsirea finanțării.
Comisia a respins însă ideea că simpla nerespectare a termenului de 1 septembrie ar trebui considerată automat un eșec. Prioritatea, potrivit oficialilor europeni, este ca statele să prezinte planuri suficient de solide pentru a putea sta la baza implementării și finanțării măsurilor. Comisia Europeană spune că nu poate calcula deocamdată necesarul total de finanțare al restaurării ecosistemelor la nivel european și că trebuie mai întâi să analizeze măsurile și investițiile propuse de fiecare stat în planul național.