Aproximativ 4.000 de oameni din România așteaptă un transplant, iar numărul donatorilor rămâne mult sub necesar. Potrivit datelor din Registrul Național de Transplant, consultat de MedikaTV, doar pe lista pentru rinichi sunt înscriși 4.235 de pacienți. Un obstacol major este refuzul familiilor: în peste 60% dintre cazurile de potențiali donatori din datele recente, rudele nu și-au dat acordul.
Dr. Guenadiy Vatachki, director executiv al Agenției Naționale de Transplant (ANT), spune că România ar avea nevoie de circa 300–400 de donatori pe an ca să înceapă să reducă listele de așteptare. Realitatea este departe de această cifră. Când decizia revine familiei, într-un moment de șoc și durere, un „nu” spus din nesiguranță sau din lipsă de informare poate însemna că mai mulți pacienți rămân fără șansa la viață.
După rinichi, următoarea listă ca mărime este cea pentru ficat, cu 559 de persoane. Pentru un transplant de cornee așteaptă 261 de pacienți, iar 113 sunt înscriși pentru transplant de os și tendon. Pe lista pentru inimă se află 79 de oameni, iar pentru transplant pulmonar, 4. Registrul se actualizează permanent, deci cifrele se pot schimba, iar timpul de așteptare depinde de apariția unui organ compatibil și de criteriile medicale.
Miza e mare, pentru că, potrivit ANT, un singur donator poate salva până la opt vieți prin donarea de organe. Donarea de țesuturi, cum este corneea, poate îmbunătăți și ea calitatea vieții altor pacienți.
Specialiștii insistă pe informare și pe discuții din timp între apropiați. Familiile pot primi explicații de la coordonatorii de transplant, care descriu procedura de donare după deces și răspund la întrebări. Ideea de bază este simplă: cine a vorbit deja în familie despre acest subiect îi scutește pe cei dragi de o decizie luată pe loc, în condiții foarte grele.
Sursă text și foto: ZiarSM — articolul original