Guvernul interimar le-a cerut joi, 24 septembrie, evaluatorilor Standard & Poor’s să mai aibă încredere în România. Principalul argument al Executivului este bugetul: deficitul din primele șapte luni ale lui 2026 a fost cu peste 28 de miliarde de lei mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut. Miza discuțiilor este ratingul suveran, pe care agenția îl va anunța pe 2 octombrie. De acest calificativ depinde cât de scump se împrumută statul și cât de atractivă rămâne țara pentru investitori.
La Palatul Victoria, experții agenției au stat de vorbă cu premierul interimar Ilie Bolojan, cu ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, cu directorul general al Trezoreriei, Ștefan Nanu, și cu Ionuț Dumitru, consilier onorific al premierului. Au urmat discuții tehnice la Ministerul Finanțelor. Mesajul a fost același peste tot: consolidarea fiscală nu mai e doar o promisiune, se vede deja în cifre. Nazare a spus că „principalul argument rămâne execuția bugetară”. Ministrul a adăugat că ajustarea „începe să se vadă în structura bugetului”, nu doar în nivelul deficitului. Pentru o agenție de rating, diferența contează. Deficitul se poate reduce pe moment prin tăieri sau amânări de plăți. O schimbare de structură arată însă că statul își reduce durabil cheltuielile.
Bolojan a vorbit despre corecțiile făcute „anul trecut și în prima parte a acestui an”. Premierul a spus că datorită lor România și-a respectat angajamentele față de partenerii externi. Pe lista de priorități a pus o administrație mai eficientă, reforma companiilor de stat, o ordine clară a cheltuielilor și păstrarea investițiilor care susțin creșterea economică. La companiile de stat a insistat să primească mai puține subvenții de la buget și să devină mai profitabile. De ani de zi, acesta e unul dintre punctele sensibile ale finanțelor publice.
Cea mai importantă frază a premierului a fost însă o avertizare: „Anul 2027 va depinde de modul în care va fi construit bugetul pentru anul viitor.” Cu alte cuvinte, Guvernul poate arăta rezultatele de până acum, dar nu poate garanta ce urmează. Iar asta este exact ce vor să afle agențiile de rating. Un cabinet interimar nu are cum să-și asume angajamente pe termen lung. Declarația lui Bolojan că este „optimist” că politicienii „care au interes ca România să rămână stabilă” vor continua aceeași linie sună mai degrabă a apel decât a certitudine.
S&P nu va judeca doar execuția bugetară, ci și cât de credibil e drumul de acum înainte. Dacă agenția crede că ajustarea poate continua, România câștigă timp și costuri de finanțare mai suportabile. Dacă vede riscul ca disciplina fiscală să se oprească odată cu schimbarea politică, verdictul poate fi mai dur. Datele de pe 2 octombrie vor arăta cât au cântărit cifrele prezentate joi față de necunoscutele politice. Tot atunci se va vedea și care va fi presiunea asupra bugetului pe 2027.
Sursă text și foto: Jurnalul Național — articolul original