♦ Media UE este de 0,69% din PIB, iar ţări precum Germania şi Finlanda au dat mai mult de 1% pentru cercetare–dezvoltare ♦ Comparativ cu 2015, România a fost singurul stat membru al UE care a înregistrat o scădere a alocărilor bugetare pentru cercetare-dezvoltare. România ocupă ultimul loc în clasamentul statelor membre ale Uniunii Europene după investiţiile publice în cercetare-dezvoltare, arată datele de la Eurostat, oficiul european de statistică.
Cu doar 0,09% din PIB alocat acestui domeniu în 2025, România este cu mult sub celelalte state membre şi sub media UE. Media Uniunii Europene, de 0,69% din PIB. Cu alte cuvinte, efortul bugetar al statului român pentru cercetare reprezintă aproximativ o optime din media europeană.
În fruntea clasamentului se află Germania, Finlanda şi Austria, toate cu alocări de aproximativ 1% din PIB. Germania alocă de peste 11 ori mai mult din PIB decât România pentru finanţarea publică a cercetării. România nu este depăşită doar de economiile dezvoltate din vestul Europei, ci şi de majoritatea statelor din Europa Centrală şi de Est.
Slovenia, Estonia şi Croaţia alocă între 0,70% şi 0,93% din PIB, în timp ce Bulgaria, Cehia şi Grecia investesc fiecare 0,51% din PIB, adică de peste cinci ori mai mult decât România. Polonia şi Lituania alocă câte 0,47% din PIB, Slovacia 0,37%, iar chiar şi Ungaria, aflată în partea inferioară a clasamentului, direcţionează 0,25% din PIB către cercetare, de aproape trei ori mai mult decât România. De asemenea, datele Eurostat arată că România nu se află doar sub media europeană, ci reprezintă un caz izolat în UE, fiind singurul stat membru care alocă sub 0,1% din PIB pentru cercetare-dezvoltare.
În 2025, guvernele statelor membre ale Uniunii Europene au alocat în bugetele publice aproximativ 130,2 miliarde de euro pentru activităţi de cercetare-dezvoltare (GBARD), echivalentul a 0,69% din PIB. Suma este cu 2,4% mai mare decât în 2024 (127,1 miliarde de euro) şi cu 60,5% peste nivelul din 2015 (81,1 miliarde de euro). La nivelul UE, alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare au ajuns în 2025 la 288,9 euro pe locuitor, în creştere cu 57,7% faţă de 2015, când valoarea era de 183,2 euro pe locuitor.
Luxemburg a înregistrat cele mai mari alocări bugetare pentru cercetare-dezvoltare raportate la populaţie, cu 917,2 euro pe locuitor, fiind urmat de Danemarca (627,1 euro pe locuitor) şi Germania (553,5 euro pe locuitor). La polul opus se află România, cu doar 18,8 euro pe locuitor, urmată de Ungaria (57,4 euro) şi Malta (73,7 euro). Comparativ cu 2015, România (-9,6%) a fost singurul stat membru al Uniunii Europene care a înregistrat o scădere a alocărilor bugetare pentru cercetare-dezvoltare raportate la numărul de locuitori, de la 20,8 euro pe locuitor în 2015 la 18,8 euro pe locuitor în 2025.
Toate celelalte state membre au consemnat creşteri ale cheltuielilor publice pentru cercetare-dezvoltare pe cap de locuitor, acestea variind de la 14,7% în Suedia, unde alocările au crescut de la 363,4 euro pe locuitor în 2015 la 416,7 euro în 2025, până la 495,5% în Bulgaria, unde au urcat de la 15,5 euro la 92,3 euro pe locuitor. Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels O veste bună dinspre sistemul bancar: creditele noi ale firmelor în lei au crescut cu peste 25% an/an în iunie. Şi creditele corporate în euro continuă ascensiunea.
Revigorarea creditării firmelor poate indica şi valorificarea unor oportunităţi de investiţii în economie ZF Index Imobiliar. Crângaşi, cartierul care s-a scumpit cel mai mult din Bucureşti: cu 30. 000 de euro mai mult pentru un apartament vechi cu trei camere faţă de acum un an Morphosis Capital vrea să facă exit din două afaceri pe care a pariat din primul fond – reţeaua de imagistică Medima şi lanţul de săli StayFit Gym.
„Morphosis Capital Fund I se află într-o etapă matură a ciclului său de investiţii.