Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Migrația produce deja efecte și asupra generației următoare România nu exportă doar forță de muncă, ci și o parte importantă din capitalul său uman cel mai bine pregătit. O analiză națională realizată de Alianța Binelui Comun (ABC) arată că peste o cincime dintre emigranții români aveau studii superioare .
În datele OECD pentru 2015/16, vorbim despre aproape 800. 000 de absolvenți de studii superioare stabiliți în afara țării. Fenomenul capătă o greutate și mai mare în contextul în care România are deja una dintre cele mai reduse ponderi de tineri cu studii superioare din Uniunea Europeană.
Datele Eurostat pentru 2025 arată că doar 23% dintre românii de 25–34 de ani aveau studii superioare, față de 44,8% la UE. Cu alte cuvinte, România formează relativ puțini absolvenți raportat la media europeană, iar o parte importantă a capitalului uman deja format ajunge să muncească în alte economii. Potrivit Barometrului ABC, aproximativ 22% dintre emigranții români de peste 15 ani aveau studii superioare în 2015/16.
Peste 450. 000 erau femei și aproape 340. 000 erau bărbați, iar Germania, Canada, Statele Unite și Regatul Unit concentrau o parte importantă a acestor profesioniști.
Există însă un paradox: aproape jumătate dintre emigranții români cu studii superioare lucrau în ocupații sub nivelul calificării lor. România pierde astfel competențe și investiția făcută în formarea acestora, în timp ce țările de destinație nu le valorifică întotdeauna integral pregătirea. Fenomenul nu este nou: datele OECD citate anterior de Jurnalul arătau deja că mulți dintre emigranții români cu studii superioare erau supracalificați pentru locurile de muncă ocupate în străinătate.
Costul pentru România nu poate fi calculat doar prin banii cheltuiți pentru educația unui absolvent. Potrivit analizei ABC, trebuie luate în calcul și valoarea economică și fiscală pe care ar fi putut să o producă în țară, competențele profesionale pierdute și inclusiv impactul demografic. Pierderea talentului este parte a unui fenomen mult mai amplu.
Numărul persoanelor născute în România, cu vârsta de peste 15 ani, care trăiau în statele OECD a crescut de la aproximativ 1,1 milioane în 2000/01 la 3,9 milioane în 2020/21. Aproape unul din cinci români născuți în țară și aflați la vârstă activă locuiește în străinătate. Unul dintre domeniile în care pierderea specialiștilor este cel mai ușor de măsurat este sănătatea.
În 2020/21, în țările OECD lucrau aproximativ 25. 500 de medici și 46. 900 de asistenți medicali născuți în România.
În 2023, aproape 60% dintre medicii sub 35 de ani luau în calcul plecarea din țară, iar presiunea continuă. În martie 2026, 27,6% dintre tinerii de 18–35 de ani declarau că intenționează să plece pentru muncă sau studii în următoarele 12 luni. Pentru 64,7%, principalul motiv invocat era un loc de muncă mai bine plătit, însă printre explicații apar și corupția, serviciile publice sau dorința de a începe o viață nouă.
Migrația produce deja efecte și asupra generației următoare. Între 2014 și 2024, 364. 000 de copii cu cel puțin un părinte român s-au născut în străinătate și au fost ulterior înregistrați în România, echivalentul a peste 16% din totalul nou-născuților înregistrați în țară în aceeași perioadă.
Alianța Binelui Comun propune crearea unui Barometru al Retenției și Revenirii Talentului, prin care România să urmărească anual nu doar numărul celor care pleacă, ci și profilul acestora: câți absolvenți emigrează la unu, trei și cinci ani după terminarea studiilor, câți specialiști din profesii-cheie pleacă, cine revine și câți dintre cei întorși rămân efectiv în țară. Printre soluțiile avansate se află recunoașterea rapidă a experienței și calificărilor dobândite în străinătate, granturi pentru cercetătorii și antreprenorii care se întorc, pachete de relocare în sănătate, educație și cercetare și construirea unor trasee profesionale competitive.