Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Pexels – Emrah Tolu/ Serile devin critice pentru România: ce se poate întâmpla între orele 20:00 și 23:00 România intră într-o perioadă critică pentru sistemul energetic național, după ce Guvernul a instituit stare de alertă energetică pentru luna august. Decizia vine pe fondul secetei severe, al scăderii accentuate a debitului Dunării și al presiunilor asupra Centralei Nucleare de la Cernavodă.
Autoritățile transmit însă că măsura nu înseamnă automat că populația va rămâne fără energie electrică. Starea de alertă este un mecanism administrativ prin care instituțiile statului pot coordona mai rapid măsurile necesare pentru menținerea echilibrului energetic. Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că măsura va fi valabilă pe tot parcursul lunii august, într-un context hidrologic dificil.
Debitul Dunării a coborât la aproximativ 1. 600 de metri cubi pe secundă, mult sub valorile normale pentru această perioadă, iar prognozele indică posibilitatea unei noi scăderi. Una dintre principalele probleme este legată de Centrala Nucleară de la Cernavodă, care utilizează apa Dunării pentru răcirea instalațiilor.
Nivelul scăzut al fluviului a determinat oprirea controlată a Unității 1 pentru protejarea echipamentelor. Unitatea 2 continuă să furnizeze energie în Sistemul Energetic Național atât timp cât condițiile permit operarea în siguranță. Cele două reactoare nucleare reprezintă o componentă importantă a producției de energie a României, iar indisponibilitatea simultană a acestora ar pune o presiune suplimentară asupra importurilor și asupra celorlalte surse interne.
Starea de alertă este un regim administrativ temporar folosit atunci când o situație de risc necesită un răspuns coordonat al autorităților. Aceasta nu este echivalentă cu starea de urgență și nu presupune automat restricții pentru populație. Nu înseamnă închiderea unor activități, limitarea circulației sau aplicarea unor măsuri similare celor luate în timpul pandemiei.
De asemenea, declararea stării de alertă nu înseamnă automat raționalizarea energiei electrice. Orice măsură obligatorie privind consumul ar trebui adoptată separat și justificată prin evoluția situației. Rolul principal al acestei decizii este coordonarea rapidă între instituțiile din energie, transporturi, gospodărirea apelor și structurile pentru situații de urgență.
Prima măsură concretă anunțată de Executiv este intervenția temporară în zona bifurcației Bala–Dunărea Veche. Guvernul a alocat șapte milioane de lei din Fondul de rezervă pentru lucrări care urmăresc redistribuirea unei părți din debitul Dunării, astfel încât zona Cernavodă să păstreze nivelurile necesare funcționării în siguranță a centralei nucleare. Autoritățile precizează că nu este vorba despre o deviere permanentă a fluviului, ci despre o intervenție tehnică temporară destinată unei situații hidrologice excepționale.
Operațiunea trebuie realizată astfel încât să nu afecteze securitatea nucleară, navigația și mediul. Problema sistemului energetic nu apare pe întreaga durată a zilei. În timpul zilei, producția fotovoltaică este ridicată, iar România poate ajunge chiar să exporte energie.
Situația devine dificilă după apus, când energia solară dispare, dar consumul rămâne ridicat. Intervalul cu cea mai mare presiune este între orele 20:00 și 23:00, când populația folosește intens aparatele de aer condiționat, electrocasnicele și iluminatul, iar industria menține un consum important. România importa deja aproximativ 1.
700 MW în orele de seară, iar oprirea Unității 2 de la Cernavodă ar putea crește necesarul de import la peste 2. 500 MW. Premierul a făcut apel la populație, companii și instituții publice să reducă voluntar consumul în orele de vârf.
În industrie, autoritățile analizează decalarea unor procese de producție pentru reducerea presiunii asupra rețelei.