Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat, vineri, că starea de alertă va fi valabilă pe parcursul lunii august, într-un moment în care debitul Dunării a coborât la aproximativ 1. 600 de metri cubi pe secundă, față de valori normale de peste 4.
000 de metri cubi pe secundă în această perioadă. Prognozele indică posibilitatea unei noi scăderi, spre 1. 500 de metri cubi pe secundă.
Nivelul apei a devenit critic în zona din care Centrala Nucleară de la Cernavodă își asigură apa necesară răcirii instalațiilor. Unitatea 1 a fost deja oprită controlat, pentru protejarea pompelor și a echipamentelor, iar Unitatea 2 rămâne conectată la Sistemul Energetic Național atât timp cât parametrii Dunării permit funcționarea în deplină siguranță. Ce este, de fapt, starea de alertă Starea de alertă este un regim administrativ temporar folosit atunci când amploarea și evoluția unei situații de urgență impun un răspuns mai puternic și mai bine coordonat din partea statului.
Legislația prevede că măsura poate fi instituită pentru cel mult 30 de zile și poate fi prelungită dacă factorii de risc se mențin. Sunt analizate amploarea și intensitatea crizei, viteza cu care aceasta evoluează, capacitatea autorităților de a răspunde și existența infrastructurii necesare pentru gestionarea situației. Starea de alertă nu este același lucru cu starea de urgență prevăzută de Constituție.
Nu presupune automat restrângerea circulației, închiderea unor activități, limitarea deplasărilor sau măsuri asemănătoare celor aplicate în timpul pandemiei. De asemenea, declararea stării de alertă nu înseamnă, prin ea însăși, raționalizarea energiei electrice. Orice restricție obligatorie ar trebui stabilită separat, prin măsuri explicite, justificate și proporționale cu gravitatea situației.
În actuala criză, rolul principal al stării de alertă este de a permite coordonarea rapidă a instituțiilor din energie, transporturi, gospodărirea apelor și situații de urgență. Ce măsuri poate lua acum Guvernul Prima intervenție concretă este legată de debitul Dunării. Guvernul a alocat șapte milioane de lei din Fondul de rezervă pentru o lucrare temporară în zona bifurcației Bala–Dunărea Veche.
Intervenția urmărește redistribuirea unei părți din apă către Dunărea Veche, astfel încât nivelul din zona Cernavodă să fie menținut peste pragurile necesare funcționării în siguranță a centralei nucleare. Fondurile pot fi folosite pentru închirierea și mobilizarea utilajelor, transportul echipamentelor, executarea lucrărilor, măsurători și monitorizare. Operațiunea trebuie realizată fără să fie afectate securitatea nucleară, navigația și mediul.
Nu este vorba despre devierea permanentă a Dunării, ci despre o intervenție tehnică temporară, destinată unei situații hidrologice excepționale. În paralel, autoritățile au cerut tuturor producătorilor disponibili să funcționeze la capacitate maximă. Vor fi utilizate centralele pe gaze și cărbune, producția eoliană și fotovoltaică, precum și sistemele de stocare.
ANRE și Transelectrica urmează să autorizeze în regim accelerat capacitățile deja finalizate, astfel încât acestea să poată intra mai repede în producție. Guvernul estimează că, prin această procedură, sistemul ar putea câștiga încă aproximativ 100-200 MW pe termen foarte scurt. Începând cu 1 august, aproape 300 MW de noi capacități fotovoltaice ar urma să intre în Sistemul Energetic Național.
De ce orele 20:00-23:00 sunt cele mai dificile Problema României nu este aceeași pe întreaga durată a zilei. În timpul zilei, producția fotovoltaică este ridicată, iar România poate ajunge chiar să exporte energie. Situația se schimbă rapid după apus, când producția solară dispare, în timp ce consumul populației rămâne mare.
Intervalul critic este 20:00-23:00. Atunci sunt folosite intens aparatele de aer condiționat, electrocasnicele și iluminatul, iar industria încă are un consum important. România importa deja aproximativ 1.
700 MW în orele de seară, la un consum de peste 7. 000 MW. Dacă și Unitatea 2 de la Cernavodă ar fi oprită, necesarul de import ar putea depăși 2.
500 MW. Rețeaua românească are o capacitate tehnică de schimb transfrontalier de aproximativ 4. 000 MW, ceea ce înseamnă că există încă spațiu pentru importuri.
Capacitatea tehnică nu garantează însă că energia va fi disponibilă în orice moment și la orice preț, mai ales când seceta și canicula afectează simultan mai multe țări din regiune. Guvernul cere reducerea voluntară a consumului Premierul a cerut populației, companiilor și instituțiilor publice să-și reducă voluntar consumul de energie în orele de seară. Pentru populație, acest lucru poate însemna amânarea folosirii mașinii de spălat, a boilerului electric sau a altor aparate mari după ora 23:00 și evitarea utilizării simultane a mai multor consumatori puternici.
În cazul industriei, autoritățile vor discuta decalarea unor procese de producție în afara orelor de vârf. Ministerul Energiei a precizat că obiectivul este reducerea presiunii asupra sistemului și asigurarea cu prioritate a energiei pentru populație și serviciile esențiale. Deocamdată, reducerea solicitată este voluntară.
Premierul a precizat că autoritățile nu au decis în această etapă raționalizarea consumului pentru marii consumatori industriali. Există riscul unor pene de curent? Instituirea stării de alertă arată că riscul este suficient de important pentru ca statul să pregătească măsuri excepționale, dar nu înseamnă că întreruperile sunt inevitabile.
Transelectrica susține că Sistemul Energetic Național este stabil și că poate fi gestionat inclusiv scenariul în care ambele unități nucleare ar deveni temporar indisponibile. Importurile maxime estimate sunt, în acest moment, sub capacitatea tehnică a interconexiunilor României. Totuși, marja de siguranță devine mai mică.
Într-un sistem energetic, producția și consumul trebuie să fie egale în fiecare secundă. Dacă un reactor se oprește, o centrală pe gaze are o avarie sau importurile nu mai sunt disponibile, deficitul trebuie acoperit imediat din alte surse. În scenariul cel mai nefavorabil, dacă producția internă, importurile și reducerile voluntare nu ar mai fi suficiente, operatorul de sistem poate ajunge la limitarea controlată a unor consumatori pentru a împiedica o avarie generalizată.
Aceasta este însă o măsură tehnică de ultimă instanță, nu o decizie anunțată pentru luna august. Consumatorii casnici și infrastructura critică – spitale, servicii de urgență, alimentări cu apă sau comunicații – ar avea prioritate față de consumurile industriale care pot fi întrerupte ori decalate. România cere ajutor energetic Ucrainei Guvernul încearcă să-și asigure și o rezervă externă suplimentară.
Ilie Bolojan a anunțat că a discutat cu vicepremierul Ucrainei despre posibilitatea ca România să fie sprijinită, în orele de seară, cu energie produsă de una dintre centralele nucleare ucrainene. Transelectrica și Nuclearelectrica urmează să stabilească detaliile tehnice ale unui posibil ajutor de urgență. Sprijinul nu ar presupune că România primește gratuit energie pe termen lung.
Cel mai probabil ar fi vorba despre livrări temporare, coordonate între operatorii sistemelor energetice, în condițiile mecanismelor de urgență și ale pieței regionale. Ce se întâmplă cu facturile Starea de alertă nu modifică automat prețul din contractele consumatorilor casnici. Ministerul Energiei a transmis că prețurile facturate populației rămân cele stabilite prin contractele aflate în vigoare.
Pe piața angro, însă, reducerea producției nucleare și hidro poate conduce la prețuri mai mari, în special seara. Energia nucleară are costuri relativ stabile, în timp ce energia importată sau produsă suplimentar în centrale pe gaze poate fi mai scumpă. Efectele pot fi resimțite mai repede de firmele ale căror contracte sunt legate direct de prețurile pieței pentru ziua următoare.
Pentru populație, costurile suplimentare suportate de furnizori pot influența ofertele viitoare, chiar dacă facturile nu cresc imediat. Ce vulnerabilitate scoate la iveală criza Actuala situație arată că România nu se confruntă doar cu o problemă produsă de secetă, ci și cu o vulnerabilitate structurală a sistemului energetic. Cele două reactoare de la Cernavodă asigură împreună aproximativ 1.
300 MW, echivalentul a aproape 20% din producția națională în anumite intervale. Ambele depind de aceeași sursă de apă și sunt amplasate în același punct al sistemului. În același timp, seceta reduce producția hidrocentralelor.
Energia solară ajută masiv în timpul zilei, dar nu poate acoperi vârful de consum de după apus fără suficiente baterii, hidrocentrale de acumulare sau centrale flexibile pe gaze. Astfel, România poate avea surplus de energie la prânz și deficit doar câteva ore mai târziu. Această diferență explică de ce Guvernul insistă asupra reducerii consumului seara și asupra accelerării investițiilor în stocare.