Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Guvernul pregătește ultimele două cereri de plată România intră în cea mai tensionată etapă a Planului Național de Redresare și Reziliență. Guvernul pregătește ultimele două cereri de plată, prin care estimează că poate încasa efectiv aproximativ 6,36 miliarde de euro, însă documentele oficiale arată întârzieri importante.
Guvernul a finalizat cea de-a treia revizuire a PNRR și intenționează să trimită Cererea de plată numărul 5 pe 7 august, imediat după aprobarea noii forme a Planului de către Consiliul Uniunii Europene. Valoarea brută a solicitării este de 2,66 miliarde de euro, însă suma care ar urma să intre efectiv în România este estimată la două miliarde de euro: 1,6 miliarde sub formă de granturi și 400 de milioane din împrumuturi. Până atunci, ministerele și instituțiile implicate trebuie să finalizeze documentele justificative, procedurile administrative, actele normative și verificările de audit.
Termenul intern stabilit de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene este 1 august, cu mai puțin de o săptămână înaintea depunerii solicitării de plată. Noua structură a Cererii de plată numărul 5, negociată cu Executivul comunitar, conține 75 de jaloane și ținte. Dintre acestea, 21 privesc reforme, iar 54 sunt legate de investiții.
Situația prezentată în nota MIPE arată însă că, în acest moment, numai 33 sunt considerate îndeplinite. Pentru celelalte 42, coordonatorii reformelor și investițiilor trebuie să pregătească rapid dovezile și informațiile solicitate de Comisia Europeană. Problemele nu se limitează la implementarea efectivă.
Din cele 75 de documente finale de tip cover-note – prin care instituțiile explică și probează îndeplinirea fiecărui jalon sau a fiecărei ținte – au fost transmise numai 13. Pentru restul de 62 sunt încă în desfășurare discuții tehnice între MIPE și instituțiile responsabile. Patru jaloane au fost mutate din Cererea de plată numărul 5 în ultima solicitare, deoarece autoritățile au apreciat că nu existau perspective reale ca acestea să fie îndeplinite la timp.
În schimb, actuala cerere a fost completată cu alte 53 de jaloane și ținte deja realizate sau care ar putea fi închise până la momentul depunerii. Printre cele mai importante obligații restante se află adoptarea unor acte normative care țin de Ministerul Mediului și Ministerul Energiei. Ministerul Mediului trebuie să închidă jalonul privind desemnarea zonelor de protecție strictă și să adopte ordinele necesare pentru metodologia de identificare a zonelor prioritare pentru biodiversitate.
Nota MIPE arată că instituția nu transmisese încă niciun cover-note în forma finală pentru jaloanele aflate în responsabilitatea sa. Ministerul Energiei trebuie să finalizeze cadrul legislativ și de reglementare pentru hidrogenul produs din surse regenerabile, inclusiv actele normative primare și secundare. Ministerul Agriculturii are, la rândul său, obligația de a desemna zonele de accelerare a producției de energie regenerabilă pe o suprafață de 32.
000 de hectare, după realizarea studiilor pedologice. Pentru trei ținte din componenta REPowerEU, verificarea nici măcar nu putea începe în lipsa documentației pe care Ministerul Agriculturii trebuia să o transmită. Documente justificative mai trebuie finalizate și de ministerele Finanțelor, Educației, Dezvoltării și Economiei, precum și de Autoritatea Națională pentru Cercetare.
Comisia verifică și riscul de fraudă sau dublă finanțare Depunerea cererii nu garantează automat încasarea întregii sume. Comisia Europeană verifică dacă fiecare jalon și fiecare țintă au fost îndeplinite satisfăcător și poate suspenda sau reduce plata atunci când constată probleme. Sunt obligatorii și verificările privind achizițiile publice, eventualele nereguli grave, conflictele de interese, riscul de fraudă și dubla finanțare.
Informațiile despre contractele de finanțare, achiziții și beneficiarii reali trebuie încărcate și în sistemul european Arachne.