Fotografie aeriană cu barajul în arc și lacul de acumulare de la Vidraru, o hidrocentrală din România, toamna, cu nivelul apei vizibil coborât.Foto: G4Media

România intră în iarna 2026-2027 cu cea mai mică rezervă de apă pentru hidrocentrale din cel puțin ultimii 18 ani. Potrivit datelor Transelectrica, lacurile de acumulare au un grad de umplere de puțin peste 42%, față de 58,5% în 2025, când rezerva de energie stocată în apă era estimată de Dispeceratul energetic național la aproape 1.800 GWh. Diferența se va simți în capacitatea sistemului de a acoperi vârfurile de consum în lunile reci.

Cifrele au fost puse în context miercuri, 11 noiembrie 2026, de Dan Plaveti, președintele Directoratului Hidroelectrica, la o conferință organizată de Focus Energetic, potrivit Agerpres. „Seceta ne-a afectat foarte mult producția de energie electrică din acest an”, a spus acesta, adăugând că vara a fost depășită cu eforturi, iar situația hidrologică a obligat compania să-și regândească modul de gestionare a resurselor. Plaveti a recunoscut că nici nivelul lacurilor nu este cel dorit la început de sezon rece.

Problema nu se oprește la lacuri. Prognozele hidrologice pentru decembrie și ianuarie arată debite ale Dunării cu mult sub mediile multianuale: 2.500 de metri cubi pe secundă în decembrie, față de o medie de 5.100, și 3.000 în ianuarie, față de 5.400. În prezent, fluviul se află la aproape 1.800 de metri cubi pe secundă. Pe râurile interioare, spune șeful Hidroelectrica, toate debitele sunt sub 50% din valorile multianuale, iar pe Dunăre sunt cu 30-40% sub medii, ceea ce înseamnă o producție hidroelectrică mult mai mică.

În aceste condiții, compania spune că administrează apa din lacuri cu prudență: o folosește doar când aduce cea mai mare valoare sistemului, adică la vârful de consum și în echilibrare, și pentru siguranța funcționării rețelei. Concret, hidrocentralele devin o rezervă strategică, nu o sursă de producție continuă, iar greul va trebui dus de alte surse și, la nevoie, de import.

Pentru comparație, în toate lacurile de acumulare din țară, inclusiv cele care nu deservesc hidrocentrale, gradul de umplere este puțin peste 52%. „A fost nevoie atât de energie, cât și de alimentare cu apă”, a explicat pentru G4Media Anamaria Agiu, de la Apele Române. Datele privind evoluția din ultimii ani, începând cu 2008, provin dintr-o analiză a G4Media pe baza informațiilor Transelectrica.

Sursă text și foto: G4Media — articolul original

Scris de Ionut Andronesi

Redactor-șef Ziaro.ro. Coordonează redacția și stabilește ce știri regionale și naționale ajung pe site. Știrile sunt redactate cu ajutorul inteligenței artificiale, pornind de la sursele citate la finalul fiecărui articol.

Scrie un comentariu

Adresa de e-mail nu se publică. Comentariile cu linkuri pot aștepta aprobarea.