Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată hepta/ România ocupă locul al cincilea la „rivalitate narcisistă”, din 53 de țări. Un studiu internațional care a analizat trăsăturile narcisiste în 53 de țări plasează Germania pe primul loc la nivel mondial.
Contrar percepției populare, Statele Unite nu se află în fruntea clasamentului, ocupând abia poziția a 16-a. Cercetarea, realizată de specialiști ai Universității de Stat din Michigan, a analizat răspunsurile a 45. 800 de participanți din întreaga lume pentru a evalua modul în care trăsăturile narcisiste diferă în funcție de cultură, vârstă, gen și statut social perceput.
Germania este urmată Irak, China, Nepal și Coreea de Sud. La polul opus se află Serbia, Irlanda, Marea Britanie, Țările de Jos și Danemarca, țări care au înregistrat cele mai scăzute scoruri generale. Deși nu se află printre țările cu cel mai ridicat nivel general de narcisism , România ocupă locul al cincilea la „rivalitate narcisistă”, alături de state precum Coreea de Sud, Nepal și Irak.
În această categorie, Germania ocupă primul loc, urmată de Coreea de Sud, Nepal, Irak și România. Rivalitatea narcisistă descrie tendința de a concura agresiv cu ceilalți, dorința de a-i depăși sau chiar de a-i vedea eșuând. La polul opus, cele mai reduse niveluri ale acestei trăsături au fost înregistrate în Serbia, Mexic, Columbia, Austria și Africa de Sud.
Cercetătorii au analizat narcisismul grandios prin două dimensiuni: admirația și rivalitatea. Admirația se referă la tendința unei persoane de a-și promova imaginea, de a căuta aprecierea celorlalți și de a fi în centrul atenției. Participanții au evaluat această trăsătură prin afirmații precum: „ Reușesc să fiu în centrul atenției datorită contribuțiilor mele remarcabile .
” Rivalitatea reprezintă dimensiunea conflictuală a narcisismului și este asociată cu competitivitatea excesivă, agresivitatea și nevoia de a demonstra superioritatea față de ceilalți. Printre afirmațiile utilizate în evaluare s-a numărat și: „ Îmi doresc ca rivalii mei să eșueze . ” Analiza arată că adulții tineri tind să obțină scoruri mai ridicate la narcisism decât persoanele în vârstă, bărbații au înregistrat, în medie, valori mai mari decât femeile, iar participanții care se percepeau ca având un statut social ridicat au manifestat niveluri mai ridicate ale acestor trăsături.
Una dintre concluziile considerate surprinzătoare de autori este că persoanele din culturile colectiviste au raportat niveluri mai ridicate de narcisism decât cele din societățile predominant individualiste, rezultat care contrazice ipoteza potrivit căreia astfel de trăsături sunt specifice în special culturilor occidentale. La capitolul „admirație narcisistă”, Nigeria ocupă primul loc în clasament, urmată de Irak, China, Nepal și Turcia. Cele mai mici scoruri au fost înregistrate în Norvegia, Danemarca, Irlanda, Rusia și Marea Britanie.
Datele analizate provin din proiectul internațional International Collaboration on Social and Moral Psychology: COVID-19 , inițiat pentru a studia factorii psihologici asociați pandemiei. Din analiză au fost excluse țările cu mai puțin de 100 de participanți și respondenții care nu au completat integral chestionarul privind narcisismul. Eșantionul final a inclus 45.
800 de persoane din 53 de state, cu o vârstă medie de aproximativ 43 de ani. Puțin peste jumătate dintre participanți (52,1%) au fost femei. Autorii studiului subliniază că persoanele cu niveluri ridicate de narcisism tind să creadă că merită un tratament preferențial și sunt motivate să obțină statut social, influență sau succes, acestea reprezentând surse importante pentru consolidarea imaginii de sine, notează a1.