Perspectiva rămâne însă negativă, semnal că o eventuală retrogradare nu este exclusă dacă traiectoria fiscală nu se îmbunătățește. Potrivit datelor prezentate de minister, deficitul cash s-a redus în primul semestru al anului 2026 la 42 de miliarde de lei, adică 2% din PIB-ul estimat pentru acest an, față de 70 de miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025.
Fitch estimează pentru întregul an 2026 un deficit al administrației publice de 5,9% din PIB, sub ținta de 6% asumată de Guvern și în scădere semnificativă față de nivelul de 9,3% înregistrat în 2024. Agenția a evidențiat creșterea veniturilor bugetare și menținerea sub control a cheltuielilor, în contextul măsurilor de limitare a costurilor cu salariile din sectorul public și beneficiile sociale, precum și rolul fondurilor europene — politica de coeziune, PNRR și mecanismul SAFE — în diversificarea surselor de finanțare și reducerea necesarului de împrumuturi externe. Potrivit analiștilor citați în presa economică, pachetul masiv de consolidare fiscală anunțat de Guvern în luna iulie a funcționat ca o plasă de siguranță, ajutând România să evite retrogradarea nu doar din partea Fitch, ci și, anterior, din partea S&P Global Ratings , care menținuse la rândul ei ratingul la același nivel, „BBB-”, tot cu perspectivă negativă.
România rămâne astfel singura țară din regiune care păstrează, la limită, calificativul investițional acordat de toate cele trei mari agenții de rating — Fitch, S&P și Moody’s. Deși ratingul a fost menținut, Fitch continuă să semnaleze riscuri semnificative: nivelul încă ridicat al deficitului bugetar, creșterea rapidă a datoriei publice, dezechilibrul contului curent și incertitudinea politică internă. Agenția a avertizat explicit că prelungirea blocajelor politice ar putea diminua capacitatea Guvernului de a implementa reformele asumate și ar reduce vizibilitatea asupra strategiei fiscal-bugetare pentru perioada de după 2026.
Potrivit Fitch, principalul risc pentru rating rămâne imposibilitatea continuării măsurilor de consolidare și a stabilizării datoriei publice, mai ales într-un context de blocaj politic prelungit. În sens pozitiv, agenția precizează că progresele constante în reducerea deficitului și creșterea încrederii privind stabilizarea datoriei publice ar putea determina, la o evaluare viitoare, revizuirea perspectivei de la negativă la stabilă. „Mă bazez pe responsabilitatea tuturor forțelor politice și a instituțiilor statului pentru a evita blocajele și inițiativele fără acoperire care ar putea compromite efortul făcut până în acest moment.
Prioritatea noastră este să protejăm ratingul României, să reducem costurile de finanțare și să construim premisele revenirii perspectivei la stabilă”, a afirmat Nazare. Evaluările agențiilor de rating influențează direct costurile la care statul, companiile și populația se pot împrumuta pe piețele financiare internaționale — un rating mai bun înseamnă, în general, dobânzi mai mici la creditele guvernamentale, care se răsfrâng, indirect, și asupra costurilor de finanțare din economia reală. Menținerea calificativului investițional contribuie astfel la păstrarea accesului României la piețele financiare și la susținerea încrederii investitorilor în perspectivele economice ale țării, scrie Mediafax.