♦ România ocupă primul loc în Uniunea Europeană (UE) la încrederea în propriile cunoştinţe financiare, însă suntem pe ultimul loc atunci când trebuie să demonstrăm ce ştim efectiv despre bani, după cum indică rezultatele Flash Eurobarometrului ♦ România se află practic într-o situaţie aparent contradictorie: raportăm obiceiuri financiare responsabile, dar întâmpinăm dificultăţi în înţelegerea conceptelor care ne-ar ajuta să luăm decizii mai bine informate ♦ Acest paradox surprins de barometrul Comisiei Europene dedicat educaţiei financiare a devenit punctul de plecare pentru Naţionala de Edu Fin, iniţiativa prin care BCR îşi propune să mobilizeze România în jurul obiectivului de creştere a nivelului de educaţie financiară şi avansare în clasamentul european ♦ Flash Eurobarometrul privind competenţele financiare este realizat o dată la doi ani, iar următoarea evaluare europeană se încheie în decembrie 2026. România ocupă primul loc în Uniunea Europeană (UE) la un capitol surprinzător: încrederea în propriile cunoştinţe financiare.
Suntem însă pe ultimul loc atunci când trebuie să demonstrăm ce ştim efectiv despre bani. Cel mai recent Flash Eurobarometru dedicat educaţiei financiare, realizat de Comisia Europeană (CE) în 2023, arată că 51% dintre români îşi evaluează cunoştinţele financiare drept ridicate sau foarte ridicate, faţă de o medie europeană de 30%. În schimb, doar 13% dintre români obţin un scor ridicat la testul obiectiv, comparativ cu 26% la UE.
Practic, deşi 51% dintre români consideră că au cunoştinţe financiare ridicate, numai 13% demonstrează acest lucru la testare. Altfel spus, suntem europenii care declară cel mai des că se pricep la bani, dar cei care demonstrează cel mai rar un nivel ridicat de cunoştinţe financiare. Acest paradox surprins de barometrul Comisiei Europene dedicat educaţiei financiare a devenit punctul de plecare pentru Naţionala de Edu Fin, iniţiativa prin care BCR îşi propune să mobilizeze România în jurul unui obiectiv concret: creşterea nivelului de educaţie financiară şi avansarea în clasamentul european.
Educaţia financiară nu se măsoară doar prin ce ştim despre dobândă sau să recunoaştem termenii dintr-un contract bancar. Ci şi prin ce înţelegem cu privire la aceşti termeni: cum ne afectează inflaţia economiile, cât ne costă în realitate un credit, cum evaluăm riscul unei investiţii şi cum ne pregătim pentru situaţii neprevăzute. Iar rezultatele Eurobarometrului arată că aici apar dificultăţile.
De exemplu, 74% dintre români nu au identificat răspunsul corect la întrebarea despre relaţia dintre dobânzi şi preţul obligaţiunilor. În acelaşi timp, unu din patru români declară că nu are economii pentru situaţii de urgenţă, comparativ cu aproximativ unu din şase europeni. Acest decalaj dintre încredere şi cunoştinţe nu este doar o problemă de clasa ment.
El ridică o întrebare importantă: cât de bine ne putem evalua propriile decizii financiare dacă nu ştim exact ce nu ştim? Un studiu realizat de Cult Market Research pentru BCR în septembrie 2026 arată că problema persistă. Dintre respondenţii din mediul urban, 40% consideră că au cunoştinţe financiare ridicate sau foarte ridicate, însă numai unu din cinci răspunde corect la cel puţin 10 dintre cele 12 întrebări ale testului.
Mai mult, 48% declară că nu şi-ar putea acoperi cheltuielile mai mult de o lună dacă şi-ar pierde principala sursă de venit. Studiul a fost realizat online, pe un eşantion de 500 de persoane, reprezentativ pentru populaţia urbană a României. Paradoxul românesc: avem disciplină financiară, dar ne lipsesc unele cunoştinţe Există însă şi o parte a poveştii care merită remarcată.
Eurobarometrul arată că 82% dintre români obţin un scor ridicat la capitolul comportamente financiare declarate, comparativ cu 65% la nivel european. Indicatorul urmăreşte obiceiuri precum monitorizarea cheltuielilor, atenţia acordată deciziilor de cumpărare şi stabilirea obiectivelor financiare.