Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Imagini arhiva/ România cere ajutor european pentru turism, pe fondul războiului din Ucraina. România, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și Slovacia cer Comisiei Europene măsuri speciale pentru industria turismului din estul Uniunii Europene, argumentând că regiunile aflate în apropierea războiului din Ucraina continuă să suporte costuri economice pe care Occidentul nu le suportă.
Cele șapte state au transmis pe 23 iulie o scrisoare comună vicepreședintelui executiv al Comisiei Europene, Raffaele Fitto, și comisarului pentru Transport Durabil și Turism, Apostolos Tzitzikostas, cerând ca problemele generate de război să fie incluse în viitoarea Strategie a UE pentru Turism Durabil. Demersul a fost relatat inițial de Politico, care a avut acces la conținutul scrisorii. Potrivit documentului, „în majoritatea acestor regiuni, fluxurile turistice au scăzut semnificativ”, deși țările semnatare nu au precizat exact ce amenințări au provocat această scădere sau cu cât a variat numărul de vizitatori.
În document, țările solicită măsuri țintite pentru îmbunătățirea conectivității, creșterea rezilienței sectorului și, mai ales, pentru refacerea încrederii turiștilor și investitorilor în destinațiile din estul Europei. Deși scrisoarea rămâne generală în privința amenințărilor menționate, contextul regional oferă explicații concrete. Începând din martie 2026, mai multe state baltice și Finlanda au raportat o serie de incidente în care drone ucrainene, aparent deviate de la traseul lor inițial în timpul atacurilor asupra infrastructurii petroliere rusești, au pătruns în spațiul aerian propriu sau s-au prăbușit pe teritoriul lor.
Letonia a înregistrat mai multe astfel de incidente, inclusiv o explozie la o instalație de depozitare a petrolului din Rēzekne, în luna mai. Potrivit relatărilor Reuters, aceste incidente repetate au dus la anulări în masă ale călătoriilor turistice către regiunile estice ale Letoniei. Una dintre principalele probleme semnalate de cele șapte guverne este percepția externă asupra regiunilor aflate în apropierea războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.
Statele cer în mod special sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii din turism , despre care spun că sunt afectate de diminuarea încrederii internaționale și de asocierea destinațiilor din estul UE cu riscurile generate de război. Potrivit reprezentanței Letoniei pe lângă UE, situația geopolitică a influențat fluxurile turistice, a redus încrederea investitorilor și a făcut mai dificil accesul unor companii la finanțare. Solicitarea celor șapte state nu apare de la zero.
Comisia Europeană a recunoscut deja, într-o comunicare oficială publicată pe 18 februarie 2026, că regiunile de graniță din estul Uniunii, cele nouă state ale căror teritorii se învecinează cu Rusia, Belarus sau Ucraina: Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria se confruntă, după invazia rusă, cu investiții mai reduse, probleme demografice, costuri suplimentare de securitate și perturbări economice. Vicepreședintele executiv Raffaele Fitto declarase, la o conferință la nivel înalt dedicată regiunilor de graniță estice, desfășurată în iunie 2025 la Białowieża, în Polonia, că „regiunile de graniță estice nu reprezintă granițe naționale, ci granițe europene” și că acțiunea Uniunii în aceste zone „joacă un rol esențial în apărarea valorilor europene comune”. Demersul este cu atât mai important pentru România cu cât diferența față de tendința generală din UE a devenit vizibilă în statisticile recente.
În 2025, Uniunea Europeană a înregistrat un nou record, de aproximativ 3,08 miliarde de înnoptări în unitățile de cazare. Numărul acestora a crescut în 24 dintre cele 27 de state membre. România s-a aflat însă printre numai trei țări unde numărul înnoptărilor a scăzut: cu 1,7% față de 2024.
Celelalte două au fost Luxemburg (-2,4%) și Irlanda (-0,4%).