Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată hepta/ Rafinării oprite, importuri mai mari de produse finite România a trecut, într-un singur an, de la excedent la deficit în comerțul cu produse petroliere rafinate. Potrivit unei analize realizate de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), soldul cumulat al comerțului cu țiței și produse rafinate s-a deteriorat cu 741 de milioane de euro în primul semestru din 2026.
Cea mai mare schimbare nu vine din importul de țiței, ci din balanța produselor finite. România a încheiat primele șase luni ale anului cu un deficit de 2,52 miliarde de euro în comerțul cu țiței și produse petroliere rafinate, față de 1,78 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2025. Diferența este de aproximativ 741 de milioane de euro, arată analiza AEI, realizată pe baza datelor furnizate de Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE).
Cifra care explică schimbarea se află însă la produsele rafinate. Dacă în primul semestru din 2025 România exporta astfel de produse în valoare mai mare decât importa, în 2026 balanța a devenit negativă. Astfel, deficitul la țiței s-a redus cu aproape 230 de milioane de euro.
În schimb, soldul produselor rafinate s-a deteriorat cu aproximativ 971 de milioane de euro , trecând de la excedent la deficit. „Într-un singur an, balanța carburanților s-a întors cu aproape un miliard de euro”, arată Dumitru Chisăliță. Analiza subliniază că România continuă să depindă de țițeiul din import, dar a ajuns să cumpere din exterior, în valoare mai mare decât vinde, și produse deja rafinate.
România are trei mari rafinării: Petromidia, Petrobrazi și Petrotel. Capacitatea lor nominală nu arată însă cât pot produce efectiv atunci când una este oprită și alta intră în revizie. Petrotel a rămas în afara circuitului de producție în contextul sancțiunilor care vizează Lukoil, conform analizei.
În același timp, Petromidia și Vega au intrat, începând cu 24 februarie 2026 , într-o revizie tehnologică programată de aproximativ 20 de zile. Revizia era o operațiune planificată; suprapunerea ei cu indisponibilitatea altei rafinării importante a redus însă capacitatea internă disponibilă pentru o perioadă. Autorul analizei consideră că statul ar trebui să urmărească nu doar capacitatea înscrisă pe hârtie, ci și cât pot produce rafinăriile în fiecare lună, ce stocuri există și cât din consum este acoperit prin producție internă.
Tensiunile internaționale, costurile transportului și prețurile petrolului pot influența valoarea importurilor. Totuși, datele exprimate în euro nu arată, singure, cât din deteriorarea balanței a fost provocat de preț și cât de cantitățile importate sau exportate . Pentru această separare sunt necesare și datele privind volumele fizice.
Analiza AEI leagă schimbarea soldului de reducerea capacității de rafinare disponibile și de nevoia mai mare de produse finite din import. Aceasta este o explicație a autorului, care trebuie citită alături de limita datelor comerciale: cifrele arată clar trecerea de la excedent la deficit, dar nu stabilesc singure contribuția exactă a fiecărei cauze. Miza este și una economică.
Când produsele finite sunt cumpărate din exterior, o parte din activitatea de rafinare și din valoarea creată de aceasta se realizează în alte țări. Importurile mai scumpe pot pune presiune asupra costurilor transportului, agriculturii și distribuției, deși deficitul comercial nu se transformă automat, leu cu leu, în scumpiri la pompă . Dumitru Chisăliță propune clarificarea situației Petrotel, coordonarea reviziilor marilor rafinării, diversificarea furnizorilor și publicarea lunară a datelor despre producție, importuri, exporturi și stocuri.
Cele 2,52 miliarde de euro reprezintă deficitul cumulat al categoriilor analizate, țiței și produse petroliere rafinate, nu întregul deficit energetic al României. Categoria produselor rafinate include și alte uleiuri și preparate petroliere, nu doar benzină și motorină.