Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Hepta/ România și alte 10 state UE cer trecerea de la unanimitate la majoritate calificată România se numără printre cele 11 state membre ale Uniunii Europene care cer o reformă a modului în care sunt luate deciziile de politică externă ale blocului comunitar. Statele semnatare vor să fie analizată posibilitatea renunțării, în anumite situații, la unanimitate și trecerii la votul cu majoritate calificată, pentru a împiedica un singur stat să blocheze deciziile celorlalte 26 de țări.
Un grup de 11 state membre ale Uniunii Europene cere schimbarea regulilor privind politica externă, după ce veto -urile exercitate de anumite guverne au blocat în repetate rânduri acțiunile comune ale blocului comunitar. România se află printre țările care susțin această inițiativă, alături de Austria, Danemarca, Belgia, Finlanda, Franța, Germania, Luxemburg, Țările de Jos, Spania și Suedia, anunță Euronews . Statele au transmis o scrisoare Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe, Kaja Kallas, în care susțin că principiul cooperării sincere între state trebuie să împiedice folosirea veto-ului ca instrument de blocare a deciziilor europene.
În document, cele 11 guverne recunosc importanța consensului în procesul decizional european, dar atrag atenția că acesta nu trebuie să transforme Uniunea într-o structură incapabilă să reacționeze rapid la crize. „Cultura consensului Uniunii este o sursă importantă a legitimității sale. Prin urmare, continuăm să depunem eforturi pentru a ajunge la un consens ori de câte ori este posibil.
” Statele semnatare avertizează însă că această cultură a consensului trebuie să ducă la acțiune comună și nu să ofere unui singur guvern posibilitatea de a împiedica o decizie susținută de restul statelor membre. „Dar trebuie, de asemenea, să ne asigurăm că această cultură a consensului favorizează acțiunea comună, mai degrabă decât să o împiedice – altfel vom avea legitimitate, dar nu și forță. ” Potrivit scrisorii, mediul internațional s-a schimbat profund, iar Uniunea Europeană trebuie să poată reacționa mai rapid în fața amenințărilor geopolitice, a instabilității și a competiției strategice.
„Acțiunea externă a Uniunii se confruntă cu un peisaj fundamental schimbat, modelat de competiția strategică, instabilitatea în creștere și încercările de a submina ordinea internațională bazată pe reguli. ” Cele 11 state consideră că influența UE pe scena internațională depinde inclusiv de capacitatea sa de a utiliza rapid resursele politice, economice și diplomatice pe care le are la dispoziție. „În acest mediu, capacitatea Uniunii de a-și apăra valorile și interesele depinde de posibilitatea de a-și mobiliza rapid și eficient greutatea politică, economică și diplomatică colectivă.
” În prezent, deciziile importante de politică externă și de securitate ale Uniunii Europene sunt, în principiu, adoptate prin unanimitate. Asta înseamnă că un singur stat membru poate bloca o decizie susținută de celelalte 26 de țări. Problema a devenit deosebit de vizibilă în ultimii ani, când guvernul condus de Viktor Orbán a utilizat în mod repetat dreptul de veto pentru a obține concesii sau pentru a-și apăra propriile interese în negocierile europene.
Unul dintre cele mai controversate exemple a fost blocarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei, decizie care a provocat o nouă confruntare între Budapesta și instituțiile europene. Țările care au semnat scrisoarea propun cinci direcții pentru îmbunătățirea modului în care UE își construiește politica externă. „Cadrul juridic pentru toate cele cinci principii există deja.
Depinde exclusiv de noi să le punem în aplicare și, astfel, să ne promovăm politica externă. ” Una dintre soluțiile analizate este activarea așa-numitei „clauze passerelle”, prevăzută de tratatele europene.