Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată De ce avem nevoie de carbohidrați pentru a funcționa la maximum Carbohidrații nu sunt altceva decât zaharuri, numite și glucide. Dar ce importanță au acestea în existența noastră?
Ne va lămuri (sper) dr. David Della Morte Canosci, autorul volumului Lupta contra timpului. Algoritmul longevității… (Editura Trei, 2025).
În natură există două tipuri – zaharuri simple, cum ar fi zahărul de masă (glucoza), fructoza şi lactoza; ele furnizează energie imediată și de scurtă durată; pe măsură ce sunt consumate de organism, produc o creștere temporară a cantităţii de zahăr în sânge (vârf glicemic) – și zaharuri complexe, cum ar fi amidonul și fibrele. Se găsesc, de exemplu, în paste, pâine, cartofi, leguminoase. Ele eliberează energie mai lent și produc cel mai scăzut vârf glicemic.
De aceea sunt indicate înaintea unui efort fizic sau psihic. Urmează opinia dr. David Della Morte Canosci: „Dacă introducem carbohidrați în organism într-o cantitate normală sau restrânsă în comparație cu nevoile noastre, vor fi folosiţi în întregime, furnizându-ne energia de care avem nevoie în activitățile zilnice.
E că și cum ne-am face plinul cu benzină. Dar ce se întâmplă însă dacă nu consumăm toți carbohidrații? Se vor acumula în organism.
În primul rând, creşte cantitatea de zahăr din sânge (glicemia). În al doilea rând, zaharurile în exces vor fi transformate în trigliceride, care se acumulează în ficat sau în stratul adipos, adică în grăsimea care se concentrează în anumite zone ale corpului (în special pe abdomen, la bărbaţi, şi pe coapse şi fund, la femei)”. Pe același fir: „Iar aici este problema, fiindcă astăzi ştim că țesutul adipos nu este doar o simplă acumulare de trigliceride, ci un organ în adevăratul sens al cuvântului.
Celulele adipoase secretă hormoni, precum leptina, care controlează senzația de foame şi motilitatea intestinală. Aşadar, cu cât avem mai multă adipozitate, cu atât suntem mai expuşi riscului de a acumula şi mai multă şi de a ne îmbolnăvi. Carbohidrații nu trebuie eliminați, ci mai degrabă adaptați nevoilor noastre reale de pe parcursul unei zile.
De obicei, dimineaţa avem nevoie de mai multe calorii, aşa că are sens să consumăm carbohidrați la micul dejun și la prânz, pentru că sunt sursa noastră principală de energie. Dacă însă facem exerciţii fizice înainte de micul dejun, va trebui să luăm o gustare înainte de a ieşi din casă, întrucât altfel nu vom avea suficientă energie pentru a face faţă efortului. Dimpotrivă, dacă antrenamentul sportiv are loc după cină, trebuie avută în vedere o porție suplimentară de carbohidrați în timpul mesei de seară”.
Mai departe: „Carbohidrații care sunt de preferat, după cum am văzut, sunt cei complecşi, precum amidonul, pentru că eliberează energie treptat. Cei mai complecşi sunt cei din diversele tipuri de făină nerafinată, care se digeră mai lent, dar oferă energie pentru mai mult timp, prin urmare sunt cei mai potriviţi dacă trebuie să facem un efort prelungit, fizic sau psihic. Dacă, în schimb, înaintea unui efort prelungit (de exemplu, o după-amiază de muncă intensă) consumăm paste sau cartofi, care conţin un amidon mai puțin complex, vom atinge un vârf de energie, care va fi urmat de somnolenţă”.
Cele din urmă aprecieri: „Mai multe cercetări recente au la bază ideea că organismul nostru a fost conceput pentru a avea o dietă tipică pentru vânători şi culegători. Este adevărat că iniţial aşa a fost proiectat, dar au urmat 100. 000 de ani de evoluție.
Astăzi, organismul nostru s-a schimbat semnificativ, iar cea mai potrivită dietă este cea foarte echilibrată, cea în care anumite ingrediente pot fi reduse, dar nu întru totul eliminate, dacă nu există vreo condiţionare legată de o anumită boală”. Carbohidrații nu trebuie eliminați, ci mai degrabă adaptați nevoilor noastre reale de pe parcursul unei zile. – Dr.