Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Alexandru Rogobete propune și elaborarea unui program național prin care medicii români care lucrează în străinătate să fie încurajați să revină în țară România riscă să se confrunte cu un nou val de migrație a medicilor dacă veniturile personalului medical vor fi reduse, avertizează fostul ministru al Sănătății Alexandru Rogobete. El susține că o eventuală diminuare a veniturilor, în paralel cu blocarea unor posturi din spitale, ar putea determina tot mai mulți medici să ia în calcul plecarea în străinătate.
În opinia lui Rogobete, reformele din sistemul sanitar trebuie să urmărească nu doar reducerea cheltuielilor, ci și păstrarea specialiștilor în România și chiar crearea unor condiții care să îi determine pe medici i români plecați peste hotare să se întoarcă. Datele prezentate de fostul ministru indică o scădere a acestor solicitări în ultimii ani. Potrivit cifrelor invocate de Rogobete, în 2015 au fost înregistrate 2.
269 de solicitări pentru documente profesionale asociate intenției de a profesa în străinătate. În 2018, numărul certificatelor profesionale curente eliberate ar fi fost de 1. 221, iar în 2023 a ajuns, conform fostului ministru, la 822.
Rogobete leagă această evoluție de creșterea veniturilor și de îmbunătățirea condițiilor de muncă din sistemul sanitar românesc. Fostul ministru consideră că scăderea veniturilor medicilor ar putea inversa această tendință și ar putea încuraja din nou plecările către spitalele și sistemele medicale din alte state europene. „Reducerea veniturilor medicilor nu este doar o problemă salarială.
Poate deveni foarte repede o problemă de resursă umană și, în final, o problemă pentru pacienți”, afirmă Alexandru Rogobete. Mesajul vine în contextul discuțiilor despre reformarea și eficientizarea cheltuielilor din sistemul public de sănătate. Pentru spitale, pierderea medicilor poate însemna creșterea deficitului de personal, presiune suplimentară asupra angajaților rămași și dificultăți în asigurarea serviciilor medicale.
Rogobete atrage atenția că formarea unui medic presupune ani de educație și pregătire profesională, iar plecarea acestuia în străinătate reprezintă, în opinia sa, o pierdere pentru sistemul sanitar românesc. Fostul ministru susține că medicii trebuie să găsească în România motive pentru a rămâne, iar politicile publice ar trebui să țină cont de responsabilitatea și complexitatea profesiei. În acest context, el critică ideea unei reduceri a veniturilor ca instrument principal de reformă și avertizează că o asemenea decizie ar putea avea efecte pe termen lung asupra resursei umane din sănătate.
Pe lângă nivelul veniturilor, Rogobete atrage atenția asupra efectelor pe care le-ar putea avea blocarea unor posturi din sistemul medical. În opinia sa, reducerea veniturilor combinată cu limitarea angajărilor ar putea determina medicii să caute alternative în țări precum Germania sau Franța, unde condițiile profesionale și nivelurile de remunerare pot reprezenta factori de atracție pentru specialiști. Fostul ministru propune, în schimb, ca posturile să fie scoase la concurs acolo unde există deficit de personal, iar grilele de salarizare să țină cont de responsabilitatea medicului și de particularitățile fiecărei specialități.
Alexandru Rogobete propune și elaborarea unui program național prin care medicii români care lucrează în străinătate să fie încurajați să revină în țară. Un astfel de program ar trebui să ofere, în viziunea sa, motive concrete pentru repatriere și integrarea în sistemul medical românesc. „Avem nevoie de o politică națională prin care medicul român să aibă motive să rămână acasă, iar cel care a plecat să aibă motive să se întoarcă”, afirmă Rogobete.
Ideea pornește de la necesitatea ca România să transforme retenția personalului medical și revenirea specialiștilor din diaspora într-o prioritate a politicilor din sănătate.