Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. Documentul de două pagini, care a fost pregătit în ultimele săptămâni pentru a-i informa pe oficialii europeni de situaţia băncilor ruseşti, subliniază vulnerabilitatea lor la noi sancţiuni occidentale. Deşi băncile ruseşti au făcut faţă în mare măsură sancţiunilor impuse Moscovei după invadarea Ucrainei, în 2022, raportul din iunie spune că o deteriorare a împrumuturilor şi sporirea gradului de îndatorare a gospodăriilor creează un risc „exploziv”.
UE pregăteşte al 21-lea pachet de sancţiuni, care ar putea fi finalizat în iulie, şi vizează băncile şi reţelele de criptomonede. Reprezentanţii Băncii Centrale a Rusiei nu au dorit să comenteze evaluarea, după ce recent au minimalizat riscurile unei criza bancare majore. În timp ce costul războiului de patru ani cu Ucraina a afectat sever veniturile statului, Rusia se bazează din ce în ce mai mult pe bănci pentru a susţine companiile şi pe cei care vor să se împrumute.
Raportul arată că aceste evoluţii au sporit riscurile la adresa băncilor, pe fondul încetinirii economiei. Ministerul Economiei a înrăutăţit previziunile privind creşterea PIB-ului Rusiei la 0,4% în 2026, de la un nivel prognozat anterior de 1,3%, şi la 1,4% în 2027, de la 2,8%. Raportul serviciului de informaţii intitulat „Notă privind probabilitatea unei crize bancare în Rusia în 2026” arată că băncile au fost forţate să acorde companiilor din apărare şi cumpărătorilor de case împrumuturi subvenţionate.
Programele de creditare susţinute de stat, restructurarea împrumuturilor şi sprijinul guvernamental maschează vulnerabilitatea băncilor ruseşti. „Situaţia creează iluzia unei economii dinamice care, în realitate, ascunde o situaţi explozivă care ar putea duce la un şoc economic în cazul unui pachet de sancţiuni contra băncilor”, se arată în raport. Creditarea către firmele din domeniul apărării, proiectele regionale susţinute de stat şi cumpărătorii de locuinţe ar putea spori nivelul împrumuturilor care nu ar putea fi niciodată achitate, susţin autorii raportului.
Ei estimează că 10% din împrumuturile acordate companiilor sunt îndoielnice, o creştere semnificativă faţă de 2024, iar unele bănci majore au raportat o rată a creditelor neperformante de 15% în 2025. De asemenea, peste 500. 000 de ruşi şi-au declarat falimentul în 2025, cu aproape o treime mai mulţi decât în 2024, transmite Agerpres.
Adjunctul guvernatorului Băncii Centrale a Rusiei, Filipp Gabunia, spune luna trecută că „vulnerabilităţile din sectorul financiar nu sunt critic”, subliniind că rezervele de capital al băncilor sunt la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, în timp ce creditele neperformante acordate companiilor nu s-au modificat în ultimul an şi jumătate. „Economia rusă stagnează dar dominaţia statului şi cheltuielile din domeniul apărării înseamnă că nu există de gestionat o criză financiară. Asia ignoră sancţiunile.
Deci ideea este că o nouă rundă de sancţiuni va împinge Rusia în criză este o iluzie”, a apreciat Chris Weafer, de la firma de consultanţă Macro Advisory. Dar există semne ale sporirii presiunilor. A doua mare bancă din Rusia – VTB – intenţionează să-şi majoreze rezervele, pentru a se proteja de preţurile mai ridicate la combustibili şi posibille pierderi din împrumuturi, a declarat vineri pentru Reuters adjunctul directorului general.
Nivelul numerarului ţinut în afara băncilor a crescut până acum în acest an cu peste 17%, la peste 19. 000 miliarde de ruble (243 miliarde de dolari), conform datelor Băncii Centrale a Rusiei, ceea ce pune presiune asupra băncilor care sunt dependente de depozite pentru a finanţa creditarea. „Toate băncile majore sunt deja sub sancţiuni, şi de când au fost impuse, în 2022, a existat stres.
Până în 2026, toţi s-au obişnuit cu ele.
