Consumatorii români aleg tot mai des produsele locale, însă patriotismul de raft funcţionează doar atunci când produsul românesc rămâne competitiv. Pentru unele categorii, decizia de cumpărare este influenţată şi de percepţia că produsele autohtone au un gust specific, iar acest trend, observat anterior şi în Polonia, devine tot mai vizibil şi pe piaţa locală, a explicat Daniel Gross, CEO al Penny România.
„Evoluăm, am plecat în anii 90 de aici, iar tot ce era românesc nu era bun. Acum încet-încet, descoperim că această componentă locală este din ce în ce mai importantă. Adică oamenii vor, şi vedem asta, din ce în ce mai mult româneşte.
Condiţia principală e să fie competitiv. Dacă este şi românesc şi competitiv ei aleg româneşte. ”, a declarat Daniel Gross, la ZF Live, emisiune realizată cu sprijinul Orange Business.
Preferinţa pentru produsele locale nu este însă determinată exclusiv de originea acestora. În anumite categorii alimentare, consumatorii asociază produsul românesc cu anumite caracteristici de gust, iar această percepţie poate deveni un argument suplimentar în alegerea de la raft. Daniel Gross spune că fenomenul a fost observat şi în Polonia şi că devine tot mai pregnant şi în România.
„Vedem acest fenomen şi în România, după ce l-am observat şi în Polonia, mai ales în cazul produselor pentru care există percepţia că varianta românească are un gust mai bun, cum ar fi carnea de porc sau pepenele. Acolo unde consumatorii consideră că produsul românesc este mai gustos, această preferinţă devine mai puternică”, a mai spus Daniel Gross. Astfel, produsele locale pot beneficia de o preferinţă a consumatorilor, dar originea românească nu este singurul criteriu de cumpărare.
Pentru retail, competitivitatea rămâne condiţia principală, iar în anumite categorii percepţia privind gustul poate consolida avantajul produselor autohtone. Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels Fabrici de procesare alimentară intră „pe rod“ în această toamnă. Cinci fabrici de procesare apar pe harta industriei alimentare în această a doua parte a anului 2026 Rezultatele brandurilor de lux din România în 2025 confirmă: în vremurile tulburi, piaţa de lux nu suferă.
15 mărci de modă, cosmetice şi ceasuri au adunat afaceri de peste 650 mil. lei anul trecut Restructurarea sectorului bancar: Aproape 3. 800 de bancheri au ieşit din sistem în ultimul an, iar numărul de sucursale şi agenţii bancare a scăzut cu 117 Care e noua modalitate de lucru prin care companiile îşi reduc organigrama cu mii de salariaţi de la an la an?
Profi, Mega Image cu Shop & GO, Froo, OMV, MOL şi Lukoil au inventat „angajarea de companii”, adica firme „subordonate” pe care trec angajaţii, cu acţionari tot fosti angajaţi UniCredit Bank România face spaţiu în bilanţ ca să dea mai multe credite Sorin Pâslaru, ZF: Unul dintre cei mai mari politicieni ai lumii, la Bucureşti. Angela Merkel a însufleţit publicul român de la Ateneu, însă nu a dat şi o perspectivă suficient de curajoasă pentru viitorul Europei Pavăl Holding a plătit 15 mil. lei pentru a prelua un teren în Cluj-Napoca.
E terenul pe care se află un hipermarket Carrefour, business cumpărat recent tot de familia Pavăl. Vânzătorul în această tranzacţie este, indirect, antreprenorul Dorin Bob. Cât de puternice sunt afacerile de familie din Europa?
În România, doar Dedeman îşi face loc în clubul celor mai puternice 20 de companii din economie. În Germania, Spania sau Olanda, la vârful mediului de business sunt câte şase afaceri de familie. În Germania, cele mai mari trei companii din economie sunt toate afaceri de familie Şef nou la Intesa Sanpaolo Bank România: cu ce planuri vine Roxana Hidan la conducerea băncii româneşti cu capital italian, ce a preluat First Bank: „Îmi doresc ca Intesa Sanpaolo Bank să joace un rol din ce în ce mai important pe piaţa bancară românească.
Banca are un potenţial puternic de creştere Bursă.