Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. HealthyLife InspiRO Life FERMA DUTTON pe SkyShowtime Flexibilitatea, noul ritm al muncii Travel Sportz Fashion Timp liber ENTR Evenimente G4Debate Orașul meu Green News COHERO4EU Ochii pe rețele Tech Trends Showcase Apă și Energie Investiții la bursa WizzTravel Feed Your Brain Beach Please! Sweet Movie Mercedes-Benz (e)Sprinter: succesul afacerii mele!
4Mind Sport 2024 Home » Articole » Restricţiile impuse de Polonia şi Ungaria muncitorilor emigranţi ar putea afecta perspectivele de creştere economică ale celor două ţări Restricţiile impuse de Polonia şi Ungaria muncitorilor emigranţi ar putea afecta perspectivele de creştere economică ale celor două ţări 22 iul. 2026 Rareș Constantin • Articole –> SHARE: WhatsApp icon Sursă foto: Unsplash Adaugă-ne ca sursă preferată Urmărește-ne in Discover Ascultă articolul Puşi în faţa unei alegeri între a supăra mediul de afaceri sau a provoca o reacţie negativă a opiniei publice, decidenţii politici din Polonia şi Ungaria au optat pentru adoptarea de restricţii pentru forţa de muncă din străinătate, o decizie care, conform economiştilor, ar putea afecta perspectivele de creştere ale celor două ţări, informează agenția de știri Reuters, citată de Agerpres. Atât premierul ungar Peter Magyar, care a câştigat alegerile în aprilie, cât şi omologul său polonez Donald Tusk, aflat la putere din 2023, au fost prezentaţi de rivalii lor naţionalişti ca fiind indulgenţi cu imigranţii.
Acum, ambii iau măsuri pentru a le demonstra că se înşală. Guvernul Tusk a redus permisele de muncă pentru cetăţenii din afara UE cu 22%, în timp ce noul Guvern al Ungariei a încetat în iunie să emită vize de muncă pentru lucrătorii din Filipine, Georgia şi Armenia, numind asta un prim pas către reglementarea lucrătorilor străini. Sondajele arată un sprijin larg pentru astfel de restricţii în rândul opiniei publice.
În Polonia, aproximativ două treimi dintre respondenţii la un sondaj IBRiS efectuat în ianuarie au declarat că Polonia ar trebui să accepte mai puţini migranţi din afara UE. În Ungaria, o analiză publicată de Institutul Republikon la începutul acestei luni a arătat că aproape jumătate dintre maghiari nu ar permite niciun fel de migranţi din ţările sărace, iar alţi 40% doar un număr mai mic. Acest lucru contrastează cu ceea ce economiştii şi organizaţiile patronale din ambele ţări spun că au nevoie urgent.
„Mai puţini lucrători înseamnă o creştere mai lentă şi mai puţine taxe, în timp ce o populaţie mai în vârstă costă mai mult sistemele de pensii şi sănătate”, a afirmat Marcin Tomaszewski, economist principal pentru regiunea UE la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), care a remarcat că Polonia şi Ungaria se confruntă cu provocări mai mari decât Europa de Vest. „Ambele ţări îmbătrânesc înainte de a fi bogate şi ambele au devenit abia recent locuri în care oamenii se mută în loc să plece”, a precizat Tomaszewski. Institutul Economic Polonez (PIE) a prognozat anul trecut că Polonia, a cărei forţă de muncă se bazează deja pe mai mult de un milion de străini, dintre care aproximativ două treimi sunt ucraineni, ar putea avea cu 2,1 milioane de lucrători mai puţin în 2035, numai scăderile din industrie putând anula între 6% şi 8% din produsul intern brut.
Un raport din 2026 realizat de Deloitte, Ipsos şi Institutul de Afaceri Publice a arătat că lucrătorii din afara UE au contribuit cu până la 10,7% la producţia economică a Poloniei anul trecut, în contextul în care rata natalităţii este la cel mai scăzut nivel de după al Doilea Război Mondial.