Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. HealthyLife InspiRO Life Flexibilitatea, noul ritm al muncii Travel Sportz Fashion Timp liber ENTR Evenimente G4Debate Orașul meu Green News COHERO4EU Ochii pe rețele Tech Trends Showcase FERMA DUTTON pe SkyShowtime Apă și Energie Investiții la bursa WizzTravel Feed Your Brain Beach Please! Sweet Movie Mercedes-Benz (e)Sprinter: succesul afacerii mele!
4Mind Sport 2024 Home » Analize » Remigrare, cuvântul care dezbină Germania după victoria AfD Remigrare, cuvântul care dezbină Germania după victoria AfD 14 sept. 2026 Redacția • Analize –> SHARE: WhatsApp icon Credit foto: John MACDOUGALL / AFP / Profimedia Adaugă-ne ca sursă preferată Urmărește-ne in Discover Ascultă articolul Analiză El Mundo (Spania), via Rador: Consecințele cutremurului electoral din Saxonia-Anhalt au lăsat Germania într-o dispută politică ce depășește cu mult rezultatele votului și a plasat din nou în centrul dezbaterii un cuvânt controversat de ani de zile: „remigrare””. Acesta este termenul folosit de Alternativa pentru Germania (AfD) pentru a defini o parte substanțială a politicii sale de imigrație, iar Friedrich Merz tocmai i-a dat o dimensiune mult mai explozivă.
Pentru cancelarul german, „remigrarea” nu este altceva decât „un sinonim pentru epurare etnică”. Expresia nu este inofensivă. „Epurarea etnică” este excepțional de gravă în orice țară, dar atunci când este rostită de un cancelar german, capătă o încărcătură istorică deosebit de explozivă.
Se referă la expulzarea populațiilor pe baza unor criterii etnice și evocă inevitabil amintirea politicilor rasiale naziste. De aici și relevanța reacției lui Michael Wolffsohn, istoric germano-israelian specializat în istoria evreilor și descendent al unei familii evreiești germane care a fugit de nazism în Palestina. „Cu toate criticile pe care le merită planurile de remigrare ale AfD, nu se poate vorbi de epurare etnică”, a declarat el pentru „Bild”.
Wolffsohn a cerut de asemenea o detensionare a retoricii politice: „Nu ar trebui să punem și mai multă paie pe foc acum”. Aceasta nu este o obiecție izolată. Oliver W.
Lembcke, profesor de științe politice la Universitatea din Bochum și cercetător în domeniul democrației, consideră că Merz oferă o interpretare „foarte tăioasă” a platformei AfD. Politologul recunoaște că Merz indică o problemă reală: concepția etnică a partidului despre popor și aspirația sa la o mai mare omogenitate. Dar când vine vorba de a echivala acest lucru cu epurarea etnică, el se distanțează: „Consider că este o categorie greșită”.
Deosebirea este mare. Chiar joi, în timp ce Germania dezbătea afirmaţiile lui Merz, ministrul său de interne, Alexander Dobrindt, a apărut în fața Bundestagului pentru a se lăuda tocmai cu înăsprirea politicii de imigrație de către guvern. „Am transformat valul de migrație într-o schimbare migratorie”, a declarat el.
Dobrindt și-a susținut afirmația cu cifre. Potrivit ministrului, cererile inițiale de azil au scăzut cu 75% față de 2014; de la începutul legislaturii, au fost prevenite 60. 000 de intrări ilegale, iar 42.
000 de persoane fără drept de azil au fost returnate în primul an de coaliție. Germania, a adăugat el, a trecut de la a fi principala destinație pentru imigrația ilegală în Europa la a patra, după Franța, Italia și Spania. Și vrea să meargă mai departe.
Dobrindt intenționează să înființeze așa-numitele „Return Hubs”, centre de deportare în țări terțe din afara Uniunii Europene, unde persoanele fără drept de azil pot fi transferate atunci când nu este posibilă returnarea lor direct în țările lor de origine. Prin urmare, deportarea nu este anomalia din dezbaterea germană. Este o politică guvernamentală.