Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Măsurile pentru reducerea deficitului bugetar sunt puternic contestate de sindicate și mediul de afaceri, pentru că au dus la blocarea economiei și sărăcirea populației Numărul societăţilor comerciale şi al persoanelor fizice autorizate (PFA) intrate în insolvenţă în primele şase luni din acest an a fost de 3. 855, în creştere cu 12,36% faţă de perioada similară din 2025, când au fost înregistrate 3.
431 de insolvenţe, potrivit Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Acest fenomen indică faptul că tot mai multe companii întâmpină dificultăți financiare și nu își mai pot achita obligațiile către creditori, angajați sau stat . Printre principalele cauze se numără scăderea consumului, costurile ridicate ale finanțării, inflația, creșterea prețurilor la energie și materii prime, precum și instabilitatea economică.
Firmele mici și mijlocii sunt cele mai afectate, deoarece dispun de resurse financiare limitate pentru a face față acestor provocări. Faptul că Institutul Național de Statistică ne spune că în primele șase luni ale acestuia an execuția bugetului general s-a încheiat cu un deficit de 2% din PIB, adică o scădere de 1,65 % față de deficitul de 3,64% din PIB, înregistrat în primele șase luni ale anului 2025, este contrabalansat puternic de căderea economică și acest lucru indică un compromis dificil care implică foarte mulți salariați din mediul privat, în special. În timp ce mulți angajați din mediul privat se luptă pentru a evita disponibilizările, pe fondul scăderii activității economice și al problemelor financiare ale companiilor, mulți angajați din sectorul public solicită majorări salariale pentru a-și menține puterea de cumpărare.
Această situație reflectă presiunile existente asupra economiei și asupra bugetului de stat. În mediul privat, firmele încearcă să reducă cheltuielile pentru a supraviețui, ceea ce poate duce la restructurări și pierderea locurilor de muncă. În același timp, creșterea salariilor în sectorul public pune o mare presiune asupra finanțelor publice, mai ales în condițiile unui deficit bugetar încă ridicat și a unei situații economice dificile atât interne, cât și externe.
În tot acest timp, guvernul demis a apăsat tot mai tare pedala împrumuturilor pentru a face față plăților curente și finanțării deficitului, astfel că datoria publică a României a urcat la 60,1% din PIB la finalul primului trimestru din 2026, în creștere de la 59,3% din PIB la sfârșitul anului trecut și de la 55,8% din PIB în primul trimestru din 2025, arată datele publicate de Eurostat. În termeni nominali, datoria administrației publice a României a ajuns la 1. 169,9 miliarde de lei, față de 1.
137,3 miliarde de lei la finalul trimestrului al patrulea din 2025 și 998,2 miliarde de lei în urmă cu un an. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, România a înregistrat o creștere a datoriei publice de 4,3 puncte procentuale, fiind a patra cea mai mare majorare din Uniunea Europeană, după Finlanda (+5,5 puncte procentuale), Bulgaria (+4,8 puncte procentuale) și Polonia (+4,5 puncte procentuale). Datoria publică guvernamentală s-a situat pe 31 decembrie 2025 la 59,3% din PIB, calculată conform metodologiei Uniunii Europene, menţinându-se sub plafonul de 60% din PIB prevăzut de Tratatul de la Maastricht, se arată într-un raport al Executivului.
Procentul pare făcut din pix, cu ajutorul unor tehnici contabile și strategii de raportare perfect legale, dar utilizate special pentru a evita sancțiunile europene. Conform Legii responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, când datoria publică depășește pragul de 60% din PIB, guvernul trebuie să aplice măsurile speciale și să inițieze un program special de reducere a ponderii datoriei publice.
Astfel, legea prevede prevede că nu mai pot fi făcute majorări de cheltuieli permanente, precum cele privind pensiile și salariile bugetarilor.