Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Hepta/ AEP susține că reforma urmărește un echilibru între autonomia partidelor și necesitatea unor reguli mai clare privind transparența, integritatea și protejarea drepturilor politice Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) propune o reformă amplă a legislației privind partidele politice din România. Instituția a elaborat un nou proiect de lege care urmărește să înlocuiască actualul cadru legislativ cu un set de reguli adaptat standardelor europene și evoluțiilor din ultimele decenii.
Una dintre cele mai importante modificări propuse este transferarea procedurilor de înregistrare și a registrelor în responsabilitatea AEP, precum și digitalizare a acestora, în condițiile menținerii controlului judecătoresc. Proiectul a fost publicat vineri, 21 august 2026, iar AEP anunță că va organiza o dezbatere cu reprezentanții partidelor politice parlamentare și ai grupurilor parlamentare pe 27 august 2026. Observațiile și propunerile privind proiectul pot fi transmise până la 20 septembrie 2026.
Potrivit Autorității Electorale Permanente, noul proiect de lege urmărește să schimbe abordarea actuală a legislației. Dacă regulile existente sunt concentrate în principal pe constituirea, înregistrarea și funcționarea formațiunilor politice, noul proiect propune reglementarea întregului parcurs al unui partid. Astfel, sunt avute în vedere etape precum constituirea, înregistrarea, organizarea, reorganizarea, dizolvarea și radierea formațiunilor politice.
AEP susține că reforma urmărește un echilibru între autonomia partidelor și necesitatea unor reguli mai clare privind transparența, integritatea și protejarea drepturilor politice. Una dintre schimbările importante prevăzute în proiect vizează procedurile administrative. Înregistrarea partidelor politice și gestionarea registrelor aferente ar urma să intre în responsabilitatea Autorității Electorale Permanente și să fie digitalizate.
Schimbarea ar putea simplifica procedurile administrative și ar muta gestionarea acestora într-un cadru instituțional specializat în domeniul electoral. Totuși, proiectul păstrează controlul instanțelor de judecată, astfel încât transferul responsabilităților administrative către AEP nu elimină componenta de control judecătoresc. Proiectul elaborat de AEP introduce și prevederi referitoare la drepturile membrilor de partid și organizarea internă a formațiunilor politice.
Sunt avute în vedere reguli mai clare privind identitatea partidului, drepturile și obligațiile membrilor, modul de organizare internă și funcționarea structurilor politice. Potrivit AEP, una dintre direcțiile urmărite este consolidarea democrației interne și creșterea nivelului de protecție acordat membrilor formațiunilor politice. În același timp, autoritatea subliniază că noul cadru legislativ nu urmărește să limiteze autonomia politică a partidelor.
Noua reglementare nu se limitează la procedurile de înregistrare. Proiectul include prevederi referitoare și la patrimoniul partidelor, fundațiile politice și organizațiile de campanie. AEP pune accent pe o mai mare disciplină financiară și pe transparență, elemente care ar urma să fie integrate într-un cadru legislativ unitar.
Reforma urmărește, astfel, să stabilească reguli pentru o perioadă mult mai lungă din existența unei formațiuni politice, nu doar pentru momentul în care aceasta este înființată. Autoritatea Electorală Permanentă prezintă proiectul drept o încercare de modernizare a legislației partidelor politice și de adaptare a acesteia la standardele europene și la practica ultimelor decenii. Direcțiile principale ale reformei sunt transparența, democrația internă, protecția membrilor, disciplina financiară și digitalizarea procedurilor.