Peste jumătate dintre comunele cu mai puțin de 1.500 de locuitori care ar urma să fie comasate prin reforma administrativ-teritorială propusă de ministrul Dezvoltării, social-democratul Alexandru Stoica, sunt conduse de primari PSD. Din cele 429 de comune vizate, 227 (52,91%) au edili social-democrați, iar încă 156 (36,36%) sunt administrate de liberali, astfel că partidele din coaliție ar plăti cel mai mare preț politic al operațiunii.
Cifrele au fost publicate de Cotidianul.ro. Împreună, PSD și PNL controlează 383 dintre aceste primării, adică 89,28%. Dacă se adaugă patru comune câștigate de candidați care au mers sub sigla comună a unei alianțe locale PSD-PNL, ponderea urcă la 90,21%, respectiv 387 de primării.
Luni, 9 noiembrie 2026, europarlamentarul PSD Dragoș Benea, coordonatorul grupului intern al partidului pentru reforma administrativ-teritorială, a recunoscut că proiectul are un cost politic pe care social-democrații sunt dispuși să-l asume. „Presupune mai mulți perdanți politici, dar această reformă are un singur câștigător detașat, și anume cetățenii României”, a spus el. Benea a invocat și faptul că 55% dintre orașe nu mai îndeplinesc pragul legal de 10.000 de locuitori, deși funcționează cu o administrație pe care a numit-o „bugetofagă”.
Mecanismul propus de PSD pornește de la o matrice a sustenabilității administrative, construită pe mai multe criterii. În fiecare județ ar urma să fie constituit un comitet de reorganizare, centrat pe instituția prefectului și format, alături de aceasta, din Consiliul Județean, Oficiul de Cadastru, Direcția Județeană de Statistică, Inspectoratul Școlar, Poliția și Direcția Agricolă. Comitetele ar transmite propunerile de reorganizare, iar pe baza lor ar fi redactat primul document de acest fel de la reforma din 1968, destinat să reziste în fața unei eventuale angajări a răspunderii Guvernului în Parlament.
Argumentul central al lui Benea este eficiența: mai puține primării, mai puțini primari, viceprimari și consilieri locali, deci cheltuieli de funcționare reduse. În schimb, spune el, unitățile rezultate ar avea capacitate administrativă sporită, servicii mai bune și acces la finanțări europene sau de la bugetul de stat, greu de obținut în actuala fragmentare. Eurodeputatul a cerut ca procesul să se desfășoare cât mai repede, întrucât se apropie cadrul financiar multianual 2028-2034, iar fondurile europene de coeziune vor fi mai reduse decât în exercițiile anterioare.
Datele arată însă și cealaltă față a mizei: reforma lovește direct în baza locală a celor două partide mari, ceea ce o face dificil de livrat politic, chiar dacă inițiativa vine de la un ministru social-democrat. Disciplina din teritoriu și felul în care vor fi stabilite criteriile vor cântări probabil mai mult decât argumentele economice.
Sursă text și foto: Ziar de Hunedoara — articolul original