♦ Două bănci de importanţă sistemică, aflate în top 10 după active, au grade foarte scăzute de acoperire la riscul valutar (hedging) şi rate de neperformanţă NPL mari, de peste 11%, la finanţările corporate în valută, după cum reiese din datele BNR ♦ Volumul estimativ al creditelor neperformante ar fi de 4 mld. lei (800 mil.
euro) doar pe segmentul creditelor corporate în valută, dacă luăm în considerare o rată NPL, medie, de circa 4%. Contextul economic volatil – cu intrare a economiei în recesiune, deficite încă mari, dobânzi ridicate, creştere a numărului de insolvenţe şi majorare a volumului de credite neperformante pe anumite segmente – face recuperatorii de creanţe să stea „în gardă“, pregătiţi să preia împrumuturile neperformante (NPL – non-performing loans) de la bănci. Faptul că există chiar două bănci sistemice cu grade scăzute de acoperire la riscul valutar şi cu rate ale creditelor neperformante mari, de peste 11%, la finanţările corporate în valută (după cum indică datele BNR) dă de gândit, şi trezeşte, totodată, o serie de întrebări legate de câte sute de milioane de euro ar putea avea de fapt băncile (sistemice şi nu numai) în bilanţuri sub formă de credite neperformante pe acest segment de finanţări.
Şi cât este, de fapt, volumul neperformantelor la toate băncile. Pornind de la atenţionarea BNR legată de NPL la băncile sistemice, dacă am lua cea mai mică bancă sistemică din piaţă, care are credite corporate de peste 12 mld. lei, adică echivalentul a 2,4 mld.
euro, şi presupunând că doar jumătate, adică 1,2 mld. euro, ar fi credite corporate în valută, şi aplicând, ipotetic, o rată NPL de 11% pe acest segment de finanţări, ar reieşi un volum al NPL-urilor (doar în acest caz şi doar pe palierul finanţărilor corporate în valută) de peste 130 mil. euro.
Mai departe, luând în calcul faptul că există două bănci sistemice cu rate NPL de peste 11% pe segmentul creditelor corporate în valută, volumul NPL-urilor s-ar duce la peste 260 mil. euro. În România sunt şapte bănci de importanţă sistemică, respectiv Banca Transilvania, BCR, CEC Bank, UniCredit, BRD-SocGen, Raiffeisen şi Exim Banca Românească.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels Fabrici de procesare alimentară intră „pe rod“ în această toamnă. Cinci fabrici de procesare apar pe harta industriei alimentare în această a doua parte a anului 2026 Rezultatele brandurilor de lux din România în 2025 confirmă: în vremurile tulburi, piaţa de lux nu suferă. 15 mărci de modă, cosmetice şi ceasuri au adunat afaceri de peste 650 mil.
lei anul trecut Restructurarea sectorului bancar: Aproape 3. 800 de bancheri au ieşit din sistem în ultimul an, iar numărul de sucursale şi agenţii bancare a scăzut cu 117 Care e noua modalitate de lucru prin care companiile îşi reduc organigrama cu mii de salariaţi de la an la an? Profi, Mega Image cu Shop & GO, Froo, OMV, MOL şi Lukoil au inventat „angajarea de companii”, adica firme „subordonate” pe care trec angajaţii, cu acţionari tot fosti angajaţi UniCredit Bank România face spaţiu în bilanţ ca să dea mai multe credite Sorin Pâslaru, ZF: Unul dintre cei mai mari politicieni ai lumii, la Bucureşti.
Angela Merkel a însufleţit publicul român de la Ateneu, însă nu a dat şi o perspectivă suficient de curajoasă pentru viitorul Europei Pavăl Holding a plătit 15 mil. lei pentru a prelua un teren în Cluj-Napoca. E terenul pe care se află un hipermarket Carrefour, business cumpărat recent tot de familia Pavăl.
Vânzătorul în această tranzacţie este, indirect, antreprenorul Dorin Bob. Cât de puternice sunt afacerile de familie din Europa? În România, doar Dedeman îşi face loc în clubul celor mai puternice 20 de companii din economie.
În Germania, Spania sau Olanda, la vârful mediului de business sunt câte şase afaceri de familie.