Urmăreşte Jurnalul pe Discover Adaugă Jurnalul ca sursă preferată Agerpres/Cum a ajuns „amendamentul Fritz” motiv de ceartă între PSD, PNL și USR Delegația europarlamentarilor PSD solicită explicații publice de la PNL și USR cu privire la poziția lor față de acțiunea grupurilor PPE și Renew Europe. Reprezentanții social-democrați vor să afle dacă cele două partide sprijină demersul liderilor europeni care pune în pericol aprobarea unei tranșe de 770 de milioane de euro din PNRR destinate României.
Solicitarea delegației PSD vine după ce Partidul Popular European, din care face parte PNL, și lidera Renew Europe, din care face parte USR, au transmis o scrisoare președintei Comisiei Europene prin care solicită intervenția executivului european cu privire la legea integrităţii și cer ca plata celor 770 de milioane de euro către România să fie condiționată de modificarea prevederilor contestate. „Considerăm că PNL și USR au obligația să explice dacă susțin această intervenție a propriilor familii politice europene și dacă își asumă riscul blocării unor fonduri importante pentru România. Contradicția dintre pozițiile de la București și acțiunile de la Bruxelles este evidentă”, se arată într-un comunicat al PSD.
Social-democrații arată că PNL a votat în Camera Deputaților în favoarea legii privind integritatea, în timp ce PPE contestă la nivel european forma adoptată. Sursa citată mai arată că USR a votat împotriva legii, iar Renew Europe participă acum la demersul prin care se cere CE să condiționeze plata fondurilor către România. Proiectul a fost adoptat în Camera Deputaților cu 183 de voturi pentru, 84 împotrivă și trei abțineri, cu voturile PSD și PNL, în timp ce USR a votat împotrivă.
PSD consideră „inacceptabil” ca disputele politice interne să fie transferate la nivel european cu riscul afectării intereselor financiare ale României: „Niciun interes de partid și niciun politician nu pot fi mai importante decât fondurile europene destinate românilor”. De asemenea, PSD atrage atenția și asupra discursului dublu folosit în relația cu instituțiile europene. „Atunci când sunt promovate măsuri nepopulare, inclusiv în discuțiile privind reforma salarizării, opiniei publice i se spune că «Bruxelles-ul cere» sau că «ne obligă Comisia Europeană».
Atunci când rezultatul unei decizii politice de la București nu convine, aceleași instituții europene sunt chemate să intervină, chiar cu riscul afectării fondurilor alocate României”, spun social-democrații.