Editoriale Articole Analize Anchete Video G4Plus Contact Donează Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media. „Vă arăt mai jos cum scăderea deficitului este doar un artificiu contabil, un act de magie făcut pentru Bruxelles. Dacă scazi deficitul prin sacrificarea viitorului economic nu se numește păcăleală?
Dau bine tabelele, dar 100. 000 de firme autohtone lăsate fără oxigen cum arată? E că și când un șef de spital raportează că a redus cheltuielile cu 50%, vine ministrul de finanțe și-l întreabă: cum ai reușit?
Am tăiat curentul, n-am plătit medicamentele”, scrie Rareș Bogdan. „Să scazi deficitul prin creșteri de taxe poate orice profesor de muzică, deci nu pricep de unde atâta lăudăroșenie”, susține el. Și enumera ceea ce consideră el că sunt deciziile proaste ale lui Ilie Bolojan.
Și ceea ce, crede el, că ar fi trebuit să facă. Rareș Bogdan susține că cinci decizii economice au afectat grav mediul de afaceri și au contribuit la adâncirea deficitului bugetar. Potrivit acestuia, înghețarea pensiilor și salariilor din sectorul public a redus consumul și a lovit în special IMM-urile din comerț și servicii, ceea ce a dus și la scăderea încasărilor din TVA și accize.
El afirmă că guvernul ar fi trebuit să combată marea evaziune fiscală și să accelereze digitalizarea ANAF. Europarlamentarul critică, de asemenea, reducerea bruscă a pragului de impozitare pentru microîntreprinderi și eliminarea facilităților fiscale, măsuri despre care spune că au provocat închiderea sau insolvența a aproximativ 100. 000 de firme.
În opinia sa, schimbările fiscale ar fi trebuit introduse gradual, pentru a oferi mediului de afaceri timp de adaptare. Rareș Bogdan mai acuză statul că și-a redus artificial deficitul prin întârzierea plăților către furnizori, transferând astfel dificultățile financiare către firmele private. Ca alternativă, el propune un sistem automat de compensare între datoriile statului către companii și obligațiile fiscale ale acestora.
Totodată, europarlamentarul consideră că guvernul a favorizat marile proiecte de infrastructură în detrimentul capitalului autohton, susținând că licitațiile ar fi trebuit împărțite în loturi mai mici pentru a permite participarea unui număr mai mare de firme românești. În fine, Rareș Bogdan critică majorarea taxelor locale pentru clădirile nerezidențiale și terenurile economice, despre care afirmă că a crescut costurile de funcționare ale IMM-urilor. El susține că autoritățile ar fi trebuit să stimuleze investițiile prin facilități fiscale și scutiri temporare pentru întreprinderile mici și mijlocii.