Costul împrumuturilor Franței a atins miercuri, 21 octombrie 2026, un prag care nu mai fusese văzut de 24 de ani: randamentul obligațiunilor de stat pe zece ani a urcat la 5%, cel mai ridicat nivel din 2002. În ședința de miercuri, indicatorul a crescut cu șapte puncte de bază, iar diferența față de titlurile germane de aceeași scadență a ajuns la 159,4 puncte de bază, maximul ultimilor 15 ani.
Spread-ul față de Bund, urmărit ca barometru al riscului de credit din zona euro, se lărgește vizibil de la sfârșitul lunii septembrie. Investitorii se îndoiesc tot mai mult că Parisul poate adopta un buget capabil să țină sub control datoria publică, iar nemulțumirea față de costul vieții a degenerat la finalul săptămânii trecute în proteste violente.
Impulsul de miercuri a venit însă și din energie. Contractele futures de referință pentru gazele naturale din Europa au crescut cu circa 4%, iar țițeiul Brent se tranzacționa în jurul a 110 dolari barilul. Pe piața valutară, euro a pierdut până la 0,2% în raport cu dolarul, la 1,1214 dolari, un parcurs mai slab decât al majorității monedelor din grupul G10.
Analiștii nu văd o destindere rapidă. Pooja Kumra, strateg senior pe rate de dobândă pentru Marea Britanie și Europa la Toronto Dominion Bank, a avertizat că spread-urile vor rămâne probabil sub presiune, pe măsură ce atenția se mută spre votările pe buget: chiar dacă bugetul trece, investitorii rămân neliniștiți din cauza „semnalelor mai largi de disfuncționalitate fiscală” și a fragmentării politice. Ven Ram, strateg cross-asset la Bloomberg, adaugă că titlurile OAT sunt deosebit de vulnerabile la o eventuală creștere globală a randamentelor, el așteptându-se ca dobânzile americane și germane pe termen lung să urce din cauza cheltuielilor finanțate prin deficit și a inflației scăpate de sub control.
Aceeași îngrijorare a fost exprimată și din mediul bancar: Christian Sewing, CEO-ul Deutsche Bank, a indicat tot miercuri instabilitatea fiscală și politică din Franța drept motiv de îngrijorare și a estimat că volatilitatea va dura până la alegerile prezidențiale de anul viitor. Parlamentul de la Paris rămâne profund divizat, iar un compromis pe bugetul pentru 2027 se conturează greu. Cum scrutinul prezidențial este programat peste doar șase luni, șansele ca situația să devină mai simplă sunt reduse.
Sursă text și foto: Ziarul Financiar — articolul original