Raed Arafat afirmă, într-o postare publicată duminică, că neregulile ar fi fost descoperite în urma unor „verificări oficiale” privind modul în care dosarul a fost deschis și instrumentat. „Aceste verificări au confirmat că procurorul și-a atras în mod artificial competența în dosar, prin invocarea unei împrejurări de fapt plăsmuite”, susține șeful DSU.
Arafat: Am fost filați prin GPS, fotografiați și înregistrați ambiental Șeful DSU afirmă că urmărirea penală a fost desfășurată mai mult de un an in rem, adică asupra faptelor, fără ca persoanele vizate să fie informate sau să își poată exercita drepturile procesuale. Șeful DSU susține că persoanele vizate, inclusiv el, au fost supuse, timp de aproximativ cinci luni, unor măsuri complexe de supraveghere tehnică. Potrivit acestuia, măsurile ar fi inclus urmărirea prin GPS, filajul și fotografierea persoanelor, precum și înregistrări audio, video și ambientale.
Arafat afirmă că autorizările ar fi fost acordate succesiv de aproximativ cinci judecători de drepturi și libertăți. El acuză însă că solicitările transmise instanțelor ar fi conținut „informații false”, în special în privința implicării unui general în aprobarea pontajelor. „Am fost filați, urmăriți, înregistrați pe toate căile.
GPS, filaj cu poze, înregistrare ambientală, înregistrare audio, înregistrare video”, a declarat Raed Arafat. Generalul care ar fi atras competența Parchetului Militar Arafat susține că procurorul a afirmat în documentele transmise judecătorilor că un general ar fi semnat sau aprobat pontajele medicilor și ale asistentei medicale cercetate. Șeful DSU afirmă că informația este falsă, deoarece generalul conduce o altă structură decât cea în care lucrau persoanele respective.
Conform explicațiilor sale, pontajele erau aprobate de directorul general civil al direcției, care este medic, de directorul general adjunct sau de o altă persoană desemnată din structura respectivă. Arafat susține că includerea generalului în dosar ar fi fost esențială pentru ca investigația să fie instrumentată de Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel. În absența unui militar cu gradul respectiv, dosarul ar fi trebuit, în opinia sa, să fie cercetat de un parchet inferior sau de un parchet civil.
„Informațiile pe baza cărora s-au obținut mandatele conțineau date eronate, care să arate judecătorilor că există un general implicat, care a semnat documente și a aprobat pontaje, lucru care este fals”, a declarat Arafat. Ce ar fi constatat Inspecția Judiciară Raed Arafat afirmă că problema lipsei probelor privind implicarea generalului ar fi fost semnalată și în documentul primit de la Inspecția Judiciară. Potrivit interpretării prezentate de șeful DSU, această situație ridică problema atragerii incorecte sau chiar ilegale a competenței de către procurorul militar.
Arafat mai susține că Inspecția Judiciară ar fi remarcat durata mare a urmăririi penale in rem, deși anchetatorul ar fi știut care sunt persoanele urmărite. În opinia sa, prin menținerea investigației in rem și neacordarea unei calități procesuale persoanelor vizate, acestea nu și-ar fi putut exercita în mod efectiv dreptul la apărare. Șeful DSU a comunicat că avocații celor 13 persoane vizate pregătesc plângeri și sesizări pentru contestarea modului în care a fost instrumentat dosarul.
Judecătorul ar fi respins perchezițiile la domiciliile celor 13 persoane Arafat a mai declarat că procurorul a solicitat, în luna martie, autorizarea unor percheziții la domiciliile și în birourile tuturor celor 13 persoane vizate. Cererea ar fi fost însă respinsă de un judecător de drepturi și libertăți, care ar fi considerat măsura nejustificată și disproporționată în raport cu gravitatea faptelor investigate. Potrivit relatării lui Arafat, judecătorul ar fi arătat că percheziția domiciliară reprezintă una dintre cele mai grave ingerințe în viața privată și că procurorul nu poate solicita accesul în locuințele oamenilor fără să precizeze clar ce probe caută.
„Judecătorul nu i-a permis intrarea în casele și birourile noastre”, a afirmat șeful DSU. El susține că magistratul ar fi catalogat presupusa infracțiune drept una minoră și ar fi constatat că datele strânse de procuror în cele aproximativ cinci luni de supraveghere nu justifică efectuarea perchezițiilor. Arafat spune că, după respingerea solicitării, procurorul a dispus ridicarea telefoanelor mobile ale celor 13 persoane vizate.
Arafat: Eventualele probleme privind pontajele sunt administrative, nu penale Raed Arafat recunoaște că programul medicilor putea varia, deoarece aceștia lucrau și în alte instituții medicale, efectuau gărzi sau își schimbau orele de lucru. El susține însă că orele pentru DSU erau recuperate, iar materialele solicitate erau predate instituției. „Chiar dacă ei sunt pontați pe un număr de ore, aceste ore le execută mai târziu, dar ne livrează materialele.
Acest lucru l-am considerat acceptabil, decât să nu îi avem și să nu avem expertiza lor”, a declarat șeful DSU. Potrivit acestuia, eventualele neconcordanțe privind modul de întocmire a pontajelor reprezintă o problemă administrativă care putea fi clarificată în interiorul instituției, nu o faptă penală. Arafat susține că nu a existat intenția de a păcăli statul sau de a obține bani necuveniți și că situația putea fi lămurită prin „două-trei discuții cu documentele pe masă”, fără filaje și înregistrări ambientale.
Ce acuzație i-ar fi atribuită lui Raed Arafat Șeful DSU afirmă că rolul care i-ar fi fost atribuit în dosar este acela de a fi exercitat presiuni pentru întocmirea unor pontaje false. Arafat respinge acuzația și susține că, după studierea dosarului, nu a identificat nicio probă care să demonstreze că ar fi cerut cuiva să ponteze în fals un angajat. El mai spune că nu semnează pontajele zilnice sau cele privind munca la distanță, acestea fiind aprobate de persoanele care conduc direcțiile în care lucrează angajații respectivi.
„Nu am găsit nimic care să probeze că doctorul Arafat ar fi presat vreodată pe cineva să ponteze fals vreun angajat fictiv”, a declarat secretarul de stat. Arafat afirmă că una dintre declarațiile existente la dosar ar demonstra, dimpotrivă, că persoanele investigate au muncit efectiv pentru DSU. Șeful DSU anunță demersuri împotriva procurorului Raed Arafat consideră că ancheta a fost instrumentată în mod „abuziv” și afirmă că situația nu poate rămâne fără consecințe.
El spune că este în continuare îngrijorat deoarece procurorul păstrează controlul asupra dosarului și ar putea solicita alte măsuri împotriva persoanelor cercetate. „Nu știm dacă locul acestui dosar este la Parchetul Militar. Din ce citim și din ce am înțeles, nu este locul lui la Parchetul Militar”, a declarat Arafat.
Șeful DSU a invocat și riscul ca eventuale percheziții să provoace prejudicii de imagine greu de reparat, chiar dacă ulterior s-ar stabili că acuzațiile nu sunt întemeiate. „Știrea negativă va face loc peste tot, iar dacă se descoperă că nu este nimic adevărat, foarte puțini vor afla acest lucru”, a precizat el. Arafat anunță că toate demersurile vor fi realizate pe cale legală, prin avocații care reprezintă cele 13 persoane.
Contextul dosarului angajărilor fictive de la DSU Ancheta a devenit publică pe 27 martie 2026, când procurorii militari au desfășurat activități procedurale la sediul Departamentului pentru Situații de Urgență și au ridicat documente și telefoane mobile aparținând unor angajați, inclusiv telefonul lui Raed Arafat. DSU a transmis atunci că dosarul se afla în faza de urmărire penală in rem, ceea ce înseamnă că investigația privea faptele, nu persoane acuzate oficial. Instituția preciza că, la acel moment, nicio persoană nu avea calitatea de suspect sau inculpat și că va pune la dispoziția anchetatorilor toate documentele solicitate.
Potrivit informațiilor publicate inițial pe surse judiciare, procurorii verificau posibile angajări fictive, pontaje și sporuri acordate unor medici despre care exista suspiciunea că ar fi fost plătiți pentru o activitate neprestată în realitate. La 1 aprilie, Raed Arafat a respins categoric existența unor angajări fictive în cadrul DSU și a afirmat că informațiile privind implicarea sa într-o activitate ilegală sunt false sau grav scoase din context. El declara atunci că va coopera cu organele judiciare pentru clarificarea completă a situației.
În declarația actuală, șeful DSU susține pentru prima dată în detaliu că problema nu privește doar temeinicia acuzațiilor, ci și competența Parchetului Militar, datele prezentate judecătorilor și proporționalitatea măsurilor de supraveghere. La momentul redactării, documentul atribuit Inspecției Judiciare nu a fost prezentat integral în spațiul public, iar Parchetul Militar nu a oferit public un punct de vedere asupra noilor acuzații formulate de Raed Arafat.